Descoperire revoluţionară în laboratoarele din Statele Unite. Cercetătorii de la Universitatea din Minnesota au reuşit să facă inimile de şoareci morţi să bată din nou, folosind celule stem. Oamenii de ştiinţă cred că pe viitor aceeaşi metodă va putea fi folosită şi pe oameni, în transplantul de inimă ori al altor organe. Cercetarea a fost condusă de doctorul Doris Taylor, din cadrul Centrului de Reparaţii Cardiovasculare.
DESCOPERIRE MEDICALĂ:
Studiul, care a apărut recent într-un ziar medical, oferă o modalitate prin care celulele stem se pot folosi în transplanturile umane. În timpul procesului din laborator, Taylor şi colegii săi au îndepărtat celulele existente pe inimile şobolanilor morţi, lăsând intactă structura de colagen. Apoi au injectat această structură cu celule din inima unor şobolani nou-născuţi şi cu o soluţie hrănitoare.
Patru zile mai târziu, inimile au început să se contracteze. Cercetătorii au luat inimile şi le-au umplut cu sânge. Opt zile mai târziu, acestea au început să pompeze fluidul. Dacă descoperirea va fi acceptată de autorităţi, ea ar putea fi foarte preţioasă pentru bolnavii de inimă. Aproape 50.000 de americani mor în fiecare an aşteptând un donator de inimă. from antena3
Cei opt sunt: Adrian Năstase, Miron Mitrea, Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru, Zsolt Nagy, Victor Babiuc, Codruţ Şereş şi Traian Decebal Remeş
Ministrul interimar Teodor Meleşcanu urmează să transmită Parchetului avizele date de şeful statului. Preşedintele Traian Băsescu a avizat, ieri, începerea urmăririi penale pentru opt foşti şi actuali miniştri: Adrian Năstase, Miron Mitrea, Tudor Chiuariu, Paul Păcuraru, Zsolt Nagy, Victor Babiuc, Codruţ Şereş şi Traian Decebal Remeş.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Băsescu a dat curs „solicitărilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din perioada 11 septembrie - 8 octombrie 2007” şi i-a trimis ministrului interimar al Justiţiei Teodor Meleşcanu cererile privind „declanşarea procedurilor legale pentru urmărirea penală” a celor vizaţi.
Rolul ministrului Justiţiei în această chestiune este mai degrabă simbolic. Meleşcanu nu are altceva de făcut decât să transmită mai departe, către Parchet şi DNA avizele favorabile ale preşedintelui.
Dintre cei opt, singurul demnitar în funcţie este ministrul Muncii Paul Păcuraru. El este acuzat că ar fi favorizat o firma a fiului său în obţinerea unor contracte cu statul. Odată cu începerea urmăririi penale în cazul său, ministrul Păcuraru îşi poate pierde portofoliul. Potrivit articolul 109 din Constituţie, „dacă s-a cerut urmărirea penală, preşedintele României poate dispune suspendarea din funcţie”.
Dosarele acestora se află în lucru la DNA şi la Parchetul General
Pe 18 septembrie 2007, DNA a cerut aviz de la Cotroceni pentru începerea urmăririi penale a ministrului Justiţiei, Tudor Chiuariu, şi a fostului ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy, sub acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice, în dosarul „Poşta Română“. Pe numele lui Nagy Zsolt mai exista o solicitare de aviz încă din decembrie 2006 în dosarul privatizărilor strategice.
În octombrie anul trecut, un alt membru al Cabinetului Tăriceanu, Decebal Traian Remeş, pe atunci ministru al Agriculturii, era acuzat de de trafic de influenţă, iar procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a sesizat pe preşedinte pentru a aviza urmărirea sa penală. Procurorul general al României a cerut întrunirea şi avizul Comisiei de la Cotroceni în decembrie 2006, pentru începerea urmăririi penale împotriva ministrului Economiei Codruţ Şereş. Acuzaţiile: trădare prin transmitere de secrete, subminarea economiei naţionale şi sprijinire a unei asociaţii infracţionale.
În cazul fostului prim-ministru Adrian Năstase, DNA l-a sesizat pe şeful statului în septembrie anul trecut pentru a aviza începerea urmăririi penale pentru luare de mită şi trafic de influenţă în dosarul Zambaccian. Un alt ministru PSD pentru cercetarea căruia DNA a solicitat aviz de la Cotroceni este Miron Mitrea. Fostul ministru al Transporturilor este acuzat de luare de mită. Tot în septembrie anul trecut, procurorul şef al DNA a cerut acordul preşedintelui pentru cercetarea fostului ministru al Apărării Victor Babiuc, pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. from gandul
Potrivit unui studiu recent, Europa si China vor fi noile nuclee financiare ale lumii.
SUA par condamnate sa piarda titlul de piata financiara dominanta, in favoarea Europei, datorita cresterii rapide a pietelor de pe batranul continent, informeaza publicatia financiara britanica „Financial Times”, citand un studiu in acest domeniu.
Este posibil ca schimbarea, in topul marimii ca piata financiara, sa se fi petrecut deja, pentru ca pietele americane sunt intoarse pe dos de efectele crizei creditelor ipotecare cu risc ridicat, iar diferenta intre marimile celor doua piete era foarte mica inainte de declansarea acesteia, se arata in raportul intocmit de McKinsey Global, institutul care a efectuat studiul.
„Diferentele dintre cresterile de pe cele doua piete sunt atat de mari incat este foarte probabil ca Europa sa fi depasit deja SUA”, a spus Diana Farrell, autoarea raportului. Institutul a calculat marimea pietei financiare europene punand laolalta mai multe piete financiare de pe batranul continent.
Euro si excedentul Chinei
O schimbare similara este posibila in curand si in Asia, deoarece piata financiara chineza, aflata in plina expansiune, o va depasi pe cea japoneza, ce stagneaza in acest moment. China este, de asemenea, datorita excedentului comercial, cel mai mare exportator de capital al momentului.
Noua ordine ce este pe cale sa se instaleze pe pietele financiare mondiale este urmarita cu interes de marii investitori ai lumii, care si-ar putea concentra pe viitor privirea si investitiile pe Europa si China, se arata in studiu.
In Europa, pietelor financiare le-a fost dat un impuls important odata cu introducerea monedei unice, euro, in 1999. In Asia, motorul cresterii il constituie resursele naturale uriase.
SISTEMUL AMERICAN
O mandrie nationala aflata in criza
Schimbarea va reprezenta o lovitura grea pentru SUA, care intotdeauna au fost increzatoare in propriul lor sistem financiar, bazat pe modelul economic anglo-saxon, foarte liberal si orientat spre o competitie puternica. Mai mult, americanii au vrut de-a lungul timpului sa exporte acest sistem si in restul lumii.
Multe state s-au uitat cu invidie in „batatura” americana, unde totul parea sa fie numai lapte si miere. Acum insa, dupa izbucnirea crizei creditelor ipotecare si dupa efectele sale uriase, lumea nu mai priveste cu incredere un sistem care a fost capabil sa nasca un astfel de „monstru”. Pe pietele financiare, cel putin deocamdata, „visul american” s-a transformat in „cosmarul american”.
Cristian Tudor Popescu a declarat, pentru NewsIn, că, statutul său va fi, probabil, unul de freelancer, de aici înainte şi că, în prezent, are oferte de colaborare de la mai multe televiziuni pentru emisiuni cu profil politic.
"Probabil, în continuare, statutul meu va fi unul de freelancer", a spus Cristian Tudor Popescu.
Cristian Tudor Popescu a declarat că nu are nicio ofertă de angajare. "Am oferte de colaborare de la mai multe televiziuni pentru emisiuni pe care să le dezvolt. TVR este interesat, ca şi alte televiziuni, într-o emisiune pe profilul care-mi este propriu şi acela este talk-show, dezbatere jurnalistică", a declarat Cristian Tudor Popescu.
El a mai spus că nu a luat nicio decizie cu privire la vreo ofertă primită. "Urmează să-mi iau o pauză, un concediu pe care nu l-am mai luat de 17 ani", a mai spus el.
Cristian Tudor Popescu a anunţat, printr-un comunicat de presă, în data de 13 ianuarie, că a decis să demisioneze din funcţia de director al cotidianului pe care l-a înfiinţat în 2005, "Gândul", în urma unei discuţii cu acţionarul majoritar Adrian Sârbu, şeful trustului MediaPro, care s-a declarat nemulţumit de politica editorială a ziarului, pentru că "nu corespunde investiţiilor şi efortului de relansare".
El a lansat cotidianul "Gândul" la 2 mai 2005, alături de mai mulţi jurnalişti, printre care Adrian Ursu, Lelia Munteanu şi Bogdan Chirieac.
Cristian Tudor Popescu este în prezent preşedinte al Clubului Român de Presă.
Dupa ce a trecut fara probleme de Senat, proiectul de lege care interzice comertul produselor din fast-food in interiorul scolilor a fost blocat la Comisia de Invatamant si la cea de Sanatate.
Initiatorul acestuia, Mircia Giurgiu, este ingandurat din cauza zvonurilor care i-au ajuns la urechi. "Am auzit din surse neoficiale ca cineva incearca sa opreasca proiectul, din cauza intereselor si a companiilor care vand astfel de produse in scoli", a spus Giurgiu. Cu toate acestea, deputatul clujean a spus, intr-o conferinta de presa, ca va mai astepta pana in februarie, cand va cere socoteala comisiilor pentru motivele blocarii proiectului.
In urma cu un an, dupa numeroasele plangeri ale parintilor clujeni referitoare la mancarea nesanatoasa vanduta in scoli, deputatul Mircia Giurgiu a inaintat proiectul de lege care interzice fast-food-urilor sa mai comercializeze produse "junk-food" in unitatile de invatamant preuniversitar. from citynews
Citand surse de la Bucuresti, publicatia maghiara scrie ca presedintele american George W. Bush si delegatia americana formata din aproximativ 1000 de persoane, vor fi cazati la Hotelul Marriott, iar delegatia germana, in frunte cu cancelarul Angela Merkel sta la Hotelul Hilton.
Tot la Hilton vor locui presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, membrii delegatiilor din Canada, Olanda si Polonia, precum si o parte din delegatia spaniola, in frunte cu premierul Zapatero. Cealalta parte a delegatiei spaniole va fi cazata la Hotelul Novotel.
In timpul reuniunii, premierul italian Romano Prodi va locui la Hotelul Howard Johnson, in timp ce delegatia ONU, in frunte cu secretarul general Ban Ki Mun vor fi cazat la Capsa, impreuna cu delegatia lituaniana si cu doua grupuri ale NATO. Potrivit surselor, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, va fi gazduit la hotelul Sofitel.
Reuniunea la nivel inalt de la Bucuresti ar putea aduce beneficii materiale importante Romaniei si capitalei. Se aprecieaza ca oaspetii vor plati in total numai pentru o zi de cazare aproximativ 1,5 milioane de euro.
Singurul lucru neclar este insa, ce vor spune serviciile de securitate ale sefilor de stat si de guverne despre scurgerea de informatii privind cazarea oaspetilor, si in ce masura vor considera riscante aceaste informatii pentru persoanele protejate. from romania libera
Lipsa vitaminei D pune în pericol inima. Infarctul, insuficienţa cardiacă, accidentul vascular cerebral apar cu precădere la persoanele care nu au suficientă vitamina D.
Carenţa de vitamina D poate avea grave consecinţe, în special asupra persoanelor cu hipertensiune arterială. Cel puţin aşa susţine echipa doctorului Wang, care a efectuat un studiu pe 1.200 de voluntari aparent sănătoşi, cu vârsta medie de 59 de ani. După cinci ani de monitorizare, 120 de persoane au suferit un infarct sau un accident vascular cerebral (AVC). Cercetătorii au descoperit că pacienţii respectivi aveau hipertensiune, dar şi mari carenţe de vitamina D.
RISCURI. Persoanele cu un nivel scăzut de vitamina D sunt expuse unui risc de 62% de a suferi un atac cardiovascular. În cazul în care lipsa vitaminei D se asociază cu hipertensiune arterială, riscul unui atac cardiovascular ajunge la 113%. "Aceste rezultate ar trebui să atragă atenţia autorităţilor de sănătate publică, având în vedere că bolile cardiovasculare ucid milioane de oameni în întreaga lume, iar, dacă tratamentul cu vitamina D se dovedeşte eficient, aceste boli ar putea fi prevenite printr-o metodă cu costuri reduse. Oricum, noi vom efectua un nou studiu pentru a afla în ce măsură suplimentarea dozei de vitamina D are rolul de a reduce riscurile cardiovasculare", a declarat doctorul Wang.
SURSE. Vitamina D este singura dintre vitamine care poate fi sintetizată de organismul uman, prin transformarea în piele a colesterolului sub acţiunea razelor ultraviolete. În lunile de iarnă, acest lucru nu este posibil, de aceea trebuie să ne orientăm către alte surse: fie suplimente nutritive, fie alimente bogate în vitamina D. Peştele gras oceanic (macrou, cod, somon, sardine, hering), gălbenuşul de ou, lactatele, ficatul sunt cele mai bune surse alimentare de vitamina D. Suplimentele cu vitamina D sunt recomandate cu precădere vegetarienilor şi persoanelor care ţin post. Aceasta deoarece în timpul iernii, această vitamină este luată doar din produsele de origine animală. from jurnalul national
CAŞTIG Cel mai mare beneficiu al aderării României la UE nu este cel de ordin financiar, ci schimbarea mentalităţilor şi transformarea sistemului sociopolitic, afirmă Niculae Idu, în primul său interviu de la numirea în funcţia de şef al Reprezentanţei Comisiei Europene (CE) la Bucureşti.
Capital: Domnule Idu, sunteţi primul român care conduce Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti. Cum aţi ajuns în această poziţie?
Niculae Idu: După ce Comisia Europeană (CE) a publicat anunţul, la începutul lunii aprilie a anului trecut am transmis aplicaţia. Ulterior, am aflat că au fost 149 de candidaţi. A urmat a doua etapă, când o firmă specializată mi-a evaluat calităţile de manager. Au fost vreo patru-cinci probe, care au durat în total vreo cinci ore. A doua zi am susţinut un interviu cu directorul adjunct al Direcţiei Generale de Comunicare (DG Comm) din cadrul CE, domnul Panayotis Carvounis, şi cu o echipă din cadrul acestei Direcţii. De această dată a fost vorba de o verificare a cunoştinţelor despre UE şi integrare şi o testare a capacităţii mele de a reacţiona în timp real la cerinţele postului. În final, am rămas patru candidaţi care am susţinut interviul cu directorul general al DG Comm, domnul Claus Sorensen. Discuţiile au durat circa 40 de minute şi s-au referit la condiţiile de preluare a noilor responsabilităţi. Am trecut şi printr-un examen medical amănunţit, de o jumătate de zi.
Capital: Cine vă sună de la Bruxelles şi cine răspunde la celălalt capăt al firului când sunaţi dumneavoastră? Niculae Idu: Sunt doar de câteva zile şi nu am apucat nici să-i sun pe toţi pe care ar fi trebuit să-i apelez, nici să fiu sunat de toţi cei care ar trebui să mă sune. Însă, în principal, trebuie să ţin legătura cu reprezentanţii DG Comm şi cu cei ai cabinetelor comisa-rilor europeni, cu celelalte directorate din cadrul CE, dar şi cu reprezentanţii celorlalte instituţii europene.
Capital: Rolul reprezentanţei este de a transmite cetăţenilor informaţia europeană. Însă sute de mii de români nu au habar ce înseamnă UE... Niculae Idu: Trebuie să acceptăm realitatea aşa cum este. Astfel de neajunsuri sunt şi în vechile state ale UE. De aceea, nu putem pretinde ca într-o ţară în care mai există probleme legate de eradicarea sărăciei, toţi cetăţenii să fie ancoraţi în problemele europene.
Capital: România începe anul cu zece bile negre în relaţia cu Bruxelles-ul. Niculae Idu: Acest lucru în-seamnă că suntem conectaţi la activitatea instituţiilor europene, dar şi că trebuie să facem ordine în anumite domenii. Procedurile de constatare a încălcării legislaţiei europene intră în modul uzual de lucru cu instituţiile europene. Este o formă de dialog care funcţionează între instituţiile din statele membre şi instituţiile comunitare. Aş putea spune că astfel de acţiuni sunt mai numeroase în cazul celorlalte state membre decât în cazul României.
Capital: Ce părere aveţi de taxa auto? Niculae Idu: Nu pot decât să susţin poziţia CE şi să afirm că legislaţia românească nu este în deplină armonie cu cea comunitară.
Capital: Ce a negociat bine şi ce a negociat prost România atunci când a semnat Tratatul de Aderare? Niculae Idu: E dificil de spus dacă România a negociat sau nu bine condiţiile de aderare. În realitate, negoci-erea a fost un proces extrem de complex. Au fost momente când echipa negociatorului-şef a încercat să implice în dialog toate componentele importante ale societăţii româneşti, cum ar fi patronatele, dar care în momentul respectiv nu s-au arătat interesate. Ulterior semnării Tratatului, patronatele s-au declarat nemulţumite de anumite prevederi. De exemplu, Polonia a negociat capitolul agricultură în timp ce fermierii manifestau şi blocau şoselele. Dacă Polonia a pus accent pe subvenţii, România a solicitat fonduri europene consistente pentru dezvoltarea rurală.
Capital: A fost cea mai inspirată alegere? Niculae Idu: Cred că a fost cea mai bună opţiune, în condiţiile în care, la noi, proprietatea funciară este foarte fărâmiţată, iar 30% din populaţia activă este ocupată în agricultură. În viitor, cei care deţin mici ferme nu vor mai putea supravieţui şi vor trebui să-şi vândă pământul, astfel încât proprietăţile se vor concentra. Soluţia constă în dezvoltarea unor activităţi alternative în zona rurală, pentru care sunt necesare fondurile europene. Însă, cel mai mare câştig al aderării României la UE nu este cel de ordin financiar, ci schimbarea mentalităţilor şi transformarea sistemului sociopolitic.
Capital: La Institutul European aţi făcut studii de impact în ceea ce priveşte aderarea României la UE. Care vor fi efectele negative? Niculae Idu: Studiile au mers pe diferite paliere, de la nivel macro până la nivel de directivă europeană. Astfel, în ceea ce priveşte migraţia forţei de muncă am arătat că, după aderare, ne vom confrunta cu o lipsă de personal în mai multe domenii. Pe de altă parte, din zonele limitrofe ale graniţei de est, dar şi din Orientul Mijlociu urmau să sosească emigranţi, în căutarea unui loc de muncă. Acelaşi studiu arăta că românii plecaţi la lucru peste hotare se vor întoarce acasă în maximum cinci ani, dacă în ţară lucrurile vor evolua în sens pozitiv. Fiindcă în ultimii ani, deşi în România veniturile au crescut, calitatea vieţii a rămas aceeaşi.
Carte de vizita
DATA NAŞTERII: 25 ianuarie 1954
STUDII: Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti (1974-1978), doctor în economie al ASE, cursuri de formare profesională la Agenţia de Planificare Economică Tokyo (1992) şi la Comisia Europeană - CE (1993,1994,1997)
ACTIVITATE PROFESIONALĂ: Analist-programator la Întreprinderea Electronica (1978-1983), angajat în cadrul Institutului de Economie Mondială (1983-1991), director în cadrul Agenţiei Române de Dezvoltare (1992), director în Departamentul pentru Integrare Europeană (DIE) din cadrul Guvernului (1993-1999), secretar de stat în cadrul DIE (1999), directorul general al Institutului European din România (1999-2007), şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România (în prezent).
Modificari Veştile bune continuă să vină dinspre Europa în privinţa drepturilor persoanelor. La finele lui 2007, se publica în Monitorul Oficial Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor.
Pe lângă prevederile legii în sine, prin care se introduc concepte şi reguli noi privind comercializarea bunurilor şi serviciilor către consumatori, sunt aduse şi modificări la o serie de acte normative existente şi care au în vedere protecţia consumatorilor.
Trebuie remarcat, în primul rând, modul în care se definesc (sau se redefinesc) o serie de termeni cum ar fi acela de consumator, comerciant, produs, consumator mediu.
Astfel, prin produse se înţeleg „orice bunuri sau servicii, inclusiv bunuri imobile, drepturi şi obligaţii“. Consumatorul mediu este acel consumator considerat ca fiind rezonabil informat, atent şi precaut, ţinând seama de factorii sociali, culturali şi lingvistici.
Fără a insista în mod special, Legea nr. 363/2007 ia în vizor şi profesiile reglementate, cum ar fi cele de notar, avocat, medic, contabil autorizat, consultant fiscal, etc. Astfel, comerciantul este definit inclusiv ca persoana fizică sau juridică ce acţionează în cadrul activităţii sale liberale. Se face trimitere la un cod de conduită, la diligenţă profesională şi se defineşte profesia reglementată.
Prevederi noi
Faţă de legislaţia anterioară, Legea nr. 363/2007 aduce nou mai multe lucruri. În primul rând, defineşte în mod explicit practicile comerciale înşelătoare şi pe cele agresive, denumite în mod generic ca fiind practici incorecte. În al doilea rând, recomandă în mod indirect întocmirea de către comercianţi a unor coduri de conduită. În sensul legii, prin cod de conduită se înţelege „acordul sau ansamblul de reguli care nu este impus prin legislaţie sau dispoziţii administrative şi care defineşte comportamentul comercianţilor, care se angajează să îl respecte, cu privire la una sau mai multe practici comerciale ori la unul sau mai multe sectoare de activitate“. Legea nu prevede obligaţia întocmirii de astfel de coduri. Împuterniceşte, în schimb, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) să consilieze comercianţii în această privinţă.
A treia noutate este posibilitatea ca persoanele sau organizaţiile care, potrivit legii, au un interes legitim (inclusiv comercianţii) să sesizeze Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor în legătură cu practicile comerciale incorecte sau să iniţieze acţiuni în justiţie împotriva comercianţilor care au săvârşit ori sunt susceptibili să săvârşească practici comerciale incorecte.
În plus, legea prevede posibilitatea sancţionării celor care încalcă prevederile legii, amenzile fiind cuprinse între 3.000 şi 30.000 de lei. În cazul în care comercianţii refuză să respecte deciziile ANPC, riscă alte amenzi contravenţionale, cuprinse între 6.000 şi 60.000 de lei. Ca măsură complementară, poate fi suspendată activitatea comerciantului găsit vinovat de folosirea unor practici comerciale incorecte.
În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii se vor emite norme şi reglementări specifice. De asemenea, se prevede republicarea a mai mult de 20 de acte normative care conţin reglementări privind protecţia consumatorilor.
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 363/ 2007 vor fi emise reglementările privind înfiinţarea şi funcţionarea centrelor de consultanţă şi informare ale consumatorilor, precum şi modul de constituire a surselor de finanţare ale acestora. Înfiinţarea acestor centre în cadrul asociaţiilor de consumatori legal constituite, precum şi a Centrului European al Consumatorilor, este prevăzută de OG nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 363/2007.
Practici comerciale agresive
1. Solicitarea persistentă şi nedorită, prin intermediul telefonului, faxului, e-mailului sau prin alte mijloace de comunicare la distanţă, cu excepţia situaţiilor legitime şi în măsură justificată, conform legislaţiei naţionale, pentru punerea în aplicare a unei obligaţii contractuale.
2. Solicitarea de la un consumator care doreşte să execute o poliţă de asigurare de a aduce documente care nu pot fi considerate în mod rezonabil relevante, pentru a stabili dacă pretenţia este validă, sau lipsa sistematică a răspunsului la corespondenţa pertinentă, cu scopul de a determina un consumator să renunţe la exercitarea drepturilor sale contractuale.
3. Includerea într-o reclamă a unui îndemn direct adresat copiilor să cumpere produsele promovate sau să îşi convingă părinţii ori alţi adulţi să cumpere produsele promovate.
Practici comerciale inselatoare
1. Afirmarea de către comerciant că este parte semnatară a unui cod de conduită, în cazul în care nu este.
2. Afişarea unui certificat, a unei mărci de calitate sau a unui echivalent fără a fi obţinut autorizaţia necesară.
3. Lansarea unei invitaţii de a cumpăra produse la un anumit preţ, în cazul în care comerciantul nu dezvăluie existenţa unor motive rezonabile în baza cărora ar aprecia că nu va putea să furnizeze, el însuşi sau prin intermediul altui comerciant, acele produse sau produse similare la acelaşi preţ, pentru o perioadă şi într-o cantitate rezonabilă, avându-se în vedere produsul, amploarea reclamei şi preţul oferit.
4. Prezentarea drepturilor oferite consumatorilor prin lege ca o caracteristică distinctă a ofertei comerciantului.
5. Utilizarea unui context editorial în mass-media, în vederea promovării unui produs pentru a cărui reclamă comerciantul a plătit, fără însă ca aceasta să se precizeze clar, fie în cuprins, fie prin imagini sau sunete uşor de identificat de către consumator (publicitate mascată).
6. Promovarea, cu intenţia de a induce în eroare consumatorul, a unui produs care se aseamănă cu un alt produs fabricat de un anumit producător, astfel încât consumatorul să creadă că produsul este fabricat de acest producător.
7. Crearea, operarea sau promovarea unui sistem promoţional piramidal, pe care un consumator îl ia în considerare datorită posibilităţii de a primi remuneraţie, ce provine în special ca urmare a introducerii unui alt consumator în sistem decât ca urmare a vânzării sau consumului produselor.
8. Afirmarea că un produs poate facilita câştiguri la jocurile de noroc.
9. Transmiterea de informaţii inexacte cu privire la condiţiile oferite de piaţă sau la posibilitatea achiziţionării produsului, cu intenţia de a determina consumatorul să cumpere produsul în condiţii mai puţin favorabile decât în condiţiile normale ale pieţei.
10. Includerea în materialele publicitare a unei facturi sau a unui document similar referitor la plată, prin care se dă consumatorului impresia că acesta a comandat deja produsul promovat, când, de fapt, acesta nu l-a comandat.
11. Afirmarea falsă sau crearea impresiei că acţiunile comerciantului nu sunt legate de activităţile sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, sau falsa prezentare a calităţii sale de consumator.
Un document care nu are nevoie de nici un comentariu. Declarație Traian Băsescu,Prima TV, 23 iunie 1998
"(...)Noi eram sub controlul organelor de Securitate toti, de la ospatar pana la comandant, prin aceea ca anual primeam un aviz de navigatie ... Spre exemplu, sunt cateva episoade foarte interesante, as spune ... care au facut obiectul de interes al organelor de Securitate din Romania in mod cert. Spre exemplu, cand eram comandant pe "Arges", la 3 luni de cand imi obtinusem brevetul de comandant. Am luat foc in portul Rouen, nu numai eu, 38 de nave au fost in incendiul din Rouen in Franta. Nava suspectata ca a generat poluarea, care a facut ca tot bazinul portului Rouen si Sena sa fie tot o flacara pe o intindere de trei km, a fost nava mea, pentru ca era nava cea mai mare din zona si descarcam nafta in dana rafinariei "Sholfrancaise". Am stat acolo 28 de zile in ancheta. Legislatia franceza functiona corect. Adica nu trebuia sa dovedesc eu ca nu s-a produs poluarea de la mine, ci autoritatile franceze trebuiau sa dovedeasca ca s-a produs poluarea de la mine. In cele 28 de zile m-am prezentat si la tribunal, am fost si in ancheta organelor de Justitie franceze si, dupa 28 de zile, instanta s-a pronuntat ca nu poate fi probata vina navei "Arges". Am plecat, dar au ramas un litigiu, o acuzatie la adresa navei de circa 12 milioane de dolari, o cerere de daune ... A fost un litigiu, am explicat organelor de Securitate ce s-a intamplat cu noi acolo si acum pot sa o spun public, nu mai e nici un secret, am schimbat ceva in instalatie inainte sa permitem accesul autoritatilor franceze la bord, ceea ce a facut imposibila demonstratia, demonstrarea vinei noastre ... Acasa nu puteam sa nu-i spun care a fost realitatea macar armatorului, armatorul nu puteam sa mi-l mint, iar in echipaj erau destui care stiu ce s-a intamplat".
Trei femei de 58, 69 si 78 de ani au fost condamnate la un an si trei luni de inchisoare din cauza ca au cultivat un teren pentru care se judecau de 11 ani
familia Barbu (Filofteea, Victoria Mihai si Veronica Gheorghe)
Trei femei in varsta de 58, 69 si 78 de ani au fost incarcerate, in urma cu doua zile, la Penitenciarul Colibasi, fiind acuzate de nerespectarea unei hotarari judecatoresti. Avand in vedere varsta inaintata a Filofteiei Barbu, de 78 de ani, Veronicai Gheorghe, de 69 de ani si Victoriei Mihai, de 58 de ani, precum si faptul ca cea mai batrana dintre ele are grave probleme de sanatate, s-ar putea crede ca au savarsit o fapta de o violenta extrema, iar lasarea acestora in libertate ar fi pus grav in pericol ordinea publica si siguranta cetatenilor. Insa, nu este vorba nici de trafic de droguri, nici de crima, nici de viol sau trafic de carne vie. In speta in urma careia cele trei batrane au ajuns dupa gratii, avand de executat un an si trei luni, este vorba de un litigiu privind un teren agricol.
Obiectul procesului, care a durat peste 11 ani, l-a constituit o suprafata de patru pogoane de pamant din localitatea argeseana Valea Danului. Cele trei batrane se jura ca respectivul pamant - pe care, in 1996, o alta persoana a obtinut, in baza unei sentinte civile de punere in posesie, dreptul asupra acestuia - le apartine. Femeile declara ca au acte care sa sustina acest lucru si ca tocmai din aceasta cauza au continuat sa-l munceasca, in ciuda sentintei. Asa au ajuns in puscarie, acuzate de nerespectarea unei hotarari judecatoresti. Vor sa faca o cerere de gratiere adresata presedintelui Romaniei. Nu stiu insa care este procedura care trebuie urmata. "Chiar de-ar fi sa stau ani multi in puscarie, o sa spun mereu ca este pamantul nostru. De asta am ajuns la inchisoare. Pentru ca noi am spus adevarul si am lucrat ce ne apartinea", ne-a declarat Victoria Mihai, cea mai "tanara" din "lotul" celor trei incarcerate.
"De unde sa chemam medicii, nu avem telefon aici" Reporterii ZIUA au stat de vorba ieri cu cele trei femei la Penitenciarul Colibasi. In momentul in care au fost aduse "de pe sectie" intr-un birou extrem de friguros, de catre doi gardieni, Filofteia Barbu, in varsta de 78 de ani, era mai mult moarta decat vie. Batrana, care suferise recent doua preinfarcturi, avand mana in ghips, se sprijinea practic pe fiica ei, Victoria Mihai, si pe cealalta femeie, Veronica Gheorghe. I-ar fi fost imposibil sa mearga singura. In momentul in care a fost asezata pe un scaun, s-a ingalbenit, fata i s-a crispat. Fiind aproape de a face un nou preinfarct. Sau, si mai rau, un infarct care sa-i fie fatal. Dupa cateva minute, timp in care cei doi gardieni priveau cu o totala detasare cum batranei i se facea din ce in ce mai rau, la insistentele reporterilor ZIUA si a purtatorului de cuvant al penitenciarului, i s-a adus un pahar cu apa. Dupa alte insistente fiind chemat personalul medical. Nu stim care ar fi fost situatia daca reporterii ZIUA n-ar fi fost acolo in acel moment, avand in vedere raspunsul dat de cei doi gardieni, in momentul in care au fost intrebati daca nu pot sa cheme doctorul, avand in vedere starea batranei. "De unde, ca nu avem telefon aici", a raspuns unul dintre paznici.
Batrana avea tensiunea scazuta, sub 8 cu 5. Dupa ce a constatat acest lucru, asistenta care venise pentru a-i acorda ingrijiri batranei, a chemat doctorul unitatii, spunand ca nu poate sa ia singura o decizie. Dupa aproximativ zece minute, timp in care trei cadre medicale au tratat-o pe batrana, aceasta si-a mai revenit. "Nu puteti sa o duceti in camera ei pe batrana. De abia sta in picioare. Nu are rost sa o mai tineti aici, avand in vedere starea ei. O sa vorbim doar cu celelalte doua?", i-au intrebat reporterii ZIUA pe cei doi gardieni. De fapt, intrebarea suna mai mult ca o rugaminte. "Mai aveti mult de vorbit?", am fost intrebati de acestia. Le-am raspuns ca nu am apucat sa vorbim nimic cu cele trei femei, avand in vedere ca Filofteiei Barbu i se facuse rau de cand fusese adusa "de pe sectie". "N-avem cum s-o ducem doar pe ea (n.r-batrana careia i se facuse rau). Ce credeti, ca le putem duce pe rand. Trebuie sa le ducem pe toate odata", ne-au raspuns cei doi paznici, oarecum iritati de intrebarea noastra. Am incercat sa scurtam cat de mult posibilul interviul cu cele trei femei, temandu-ne ca starea batranei de 78 de ani sa nu se agraveze din nou. Avand in vedere ca in biroul in care stateam era extrem de frig, am intrebat daca in celula in care stau acestea este cald. "Cat de cat. Ele stau singure in pat. Sunt zece paturi in camera. Stau in paturile de jos, ca sa le fie mai usor", ni s-a raspuns. La plecare, fiica Filofteiei Barbu a spus ca doreste sa faca o cere de gratiere, insa nu stie deocamdata care este procedura. "Macar mama sa iasa. Uitati-va in ce stare este. Nu stiu daca rezista", a declarat Victoria Mihai. (Bogdan GALCA)
"Actele de la Primarie nu au ajuns la dosar" Sentinta prin care cele trei batrane au fost trimise la inchisoare se bazeaza pe o hotarare judecatoreasca mai veche, din 1996, prin care - sustin atat femeile, cat si primarul din comuna Valea Danului - acestea au fost deposedate de pamantul care le revenea de drept. Cele trei femei spun ca actualii proprietari ai terenului ar fi indus instanta in eroare, folosindu-se de o confuzie de nume creata de o initiala transcrisa gresit in Registrul Agricol, cu scopul de a pretinde ca sunt mostenitorii pamantului. "Noi am dat tot ce am avut in registrul agricol. In registru a fost o initiala inscrisa gresit. Interesant e ca documentele pe care le-am eliberat noi nu au ajuns la Tribunal. Femeile sustin ca le-au dat la avocat, acum eu nu stiu ce s-a intamplat. Acolo a fost pamant intre frati. Si eu am ramas surprins cand au venit si le-au arestat. Ce pot sa spun este ca e pamantul lor, intr-adevar. Una dintre ele a cumparat de la proprietarii astia, prin contract de vanzare-cumparare, cum era la vremea aceea si nici de actul acela nu au tinut cont judecatorii. Ieri am discutat cu avocatul lor, a venit la primarie si am facut un memoriu impreuna cu dumnealui si pus pe hartie toate argumentele... ca sunt amarate, ca sunt in varsta si il vom duce la presedintele Basescu", ne-a declarat primarul comunei Valea Danului, Nica Vasile. In opinia primarului, cei care au castigat terenul in 1996 nu aveau, de fapt, nici un drept, ei folosindu-se de faptul ca la Registrul Agricol erau trecute gresit niste initiale. "Sunt atatia ani de zile de cand e situatia asta. E si vina avocatului pe care l-au avut in anii '90, pentru ca daca acesta cerea expertiza si daca aducea toate datele la dosar, era cea mai elocventa proba pentru stabilirea adevarului", a adaugat Nica Vasile. Cert este ca documentele de la autoritatea locala nu au ajuns in posesia instantei - fie din vina avocatului, fie din cauza lipsei de instruire in chestiuni juridice a celor trei batrane.
Veronica Gheorghe, de 69 de ani cumparase, cu acte in regula, o parte din terenul in litigiu de la Barbu Alexandru, socrul Filofteiei si bunicul Victoriei, cu multi ani in urma. Femeile au refuzat sa dea urmare unei hotarari care li s-a parut nedreapta si au muncit in continuare pamantul pe care, in viziunea lor, sunt proprietare, fapt ce le-a adus, in ultima instanta, la situatia de a face puscarie. (Gilda POPA) O sentinta din 1996 In 1996, Victoria C., din Tulcea, a obtinut in baza unei sentinte civile de punere in posesie dreptul asupra unui teren in suprafata de 4 pogoane de pe raza comunei unde ar fi locuit bunica ei. Pana atunci, doua pogoane din pamantul respectiv fusese stapanit de Filofteia Barbu, un pogon de catre fiica acesteia, Victoria Mihai, iar restul - de o nepoata a batranei, Veronica Gheorghe. Terenurile au fost atribuite Victoriei C. in baza unei hotarari judecatoresti, insa cele trei femei din Valea Danului nu au respectat decizia si au continuat sa munceasca pamantul. In anul 2002, au fost amendate administrativ de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, iar pentru ca nu au respectat hotararea, in 2004, cele trei femei au fost condamnate fiecare la cate un an de inchisoare cu suspendare, ele avand termen de incercare de patru ani. Acestea nu au vrut sa renunte la pamant, astfel ca la inceputul acestui an, printr-o sentinta civila ramasa definitiva a Curtii de Apel Pitesti, cele trei au fost condamnate la trei luni de inchisoare, pedeapsa la care se adauga si anul primit initial cu suspendare.
Batrane inchise pentru tulburare de posesie In urma cu doi ani, doua batrane in varsta de 66 si 86 de ani, au fost incarcerate la Penitenciarul Vaslui, la inceputul lunii iulie, pentru executarea unei pedepse cu inchisoarea de cate o luna pentru savarsirea infractiunii de tulburare de posesie, deoarece nu au platit o amenda penala de sase milioane de lei vechi la care fusesera condamnate. Cele doua batrane s-au judecat timp de doi ani cu niste rude pentru o suprafata de teren extravilan pe care, dupa cum reiesea din hotararea judecatoreasca, au ocupat-o fara acordul rudelor. Dupa patru zile de detentie, femeile au fost eliberate in baza unui decret prezidential de gratiere, datorita varstei inaintate pe care o aveau. La scurt timp dupa gratiere, la locuinta celor doua femei s-a deplasat un executor judecatoresc. Acesta le-a anuntat ca vor ramane fara o serie de bunuri din gospodarie daca nu vor achita 3,5 milioane de lei. Suma reprezenta cheltuielile de judecata pe care acestea trebuiau sa le achite dupa ce pierdusera procesul in care fusesera condamnate la o amenda penala de sase milioane lei vechi, transformata ulterior intr-o luna de inchisoare.
"Ne-am trezit cu un domn judecatoresc la poarta, cu o hartie in mana prin care ni s-a spus ca mai avem de platit 3,5 milioane de lei cheltuieli de judecata. I-am explicat ca nu avem de unde sa le mai dam si banii astia, la care ni s-a spus ca o sa ne ia porcul si vaca din grajd in schimbul acelei sume. Pai mai bine ramaneam in puscarie decat sa ne tot chinuie asa", spuneau cele doua femeie. Ele mai declarau ca pensia lor, care nu depasea un milion de lei pe luna, nu le permitea sa plateasca cele 3,5 milioane de lei. (D.E.I.)
Peste 90 de tone de aur retinute de Lenin in 1918 raman in continuare la Moscova, fara sanse de retrocedare
In urma cu 90 de ani, Rusia Sovietica retinea oficial tezaurul Romaniei depus spre pastrare in timpul Primului Razboi Mondial. Pe 13 ianuarie 1918 Sovietul Comisarilor Poporului de la Moscova lua hotararea de a rupe relatiile diplomatice cu Romania, articolul 3 al acestei hotarari stipuland ca: "Tezaurul Romaniei, aflat in pastrare la Moscova, se declara intangibil pentru oligarhia romana. Puterea sovietica isi asuma raspunderea de a pastra acest tezaur pe care il va preda in mainile poporului roman". Retinerea tezaurului la Moscova a fost provocata practic de demersurile de unire a Basarabiei cu Romania si crearea a Romaniei Mari, in acelasi an. Au urmat doua transe de restituiri partiale - una in 1935 si una in 1956 - insa cu aceste doua prilejuri au fost restituite doar operele de arta si artefactele arheologice. Au ramas in Rusia peste 90 de tone de aur si o impresionanta cantitate de documente, de o valoare inestimabila: arhiva Bancii Nationale a Romaniei si o parte din arhiva Academiei. Dupa disparitia URSS, Moscova a refuzat sa poarte discutii oficiale privind aceste elemente ale tezaurului Romaniei ramase in Rusia. In schimb, a fost creata o comisie bilaterala de istorici romani si rusi care s-a reunit o data pe an incepand cu 2004, dupa semnarea tratatului bilateral intre Romania si Rusia - comisie care prefera sa pastreze discretia asupra activitatii sale.
Restituiri partiale Au existat doua transe de restituire partiala: in 1935, in contextul reluarii relatiilor diplomatice intre Moscova si Bucuresti, partea sovietica a restituit cateva documente de arhiva, hrisoave, documente vechi, planuri de mosii, acte de proprietate, titluri de renta si registre. La 11 iunie 1956, N.S. Hrusciov a regizat un spectacol propagandistic, in ideea "trainicei prietenii romano-sovietice", Consiliul de Ministri al U.R.S.S. hotarand "sa transfere guvernului Republicii Populare Romane un bogat tezaur istoric". Valorile restituite reprezentau doar 33 kg de aur, 690 kg de argint, 1350 de picturi, gravuri si desene, dintre care 120 au fost tablourile originale ale lui Nicolae Grigorescu. Soarta celor peste 90 de tone de aur ramane in continuare o necunoscuta, oficialii rusi evitand sa vorbeasca despre acest subiect.
Comisie discreta Prin Hotararea de Guvern numarul 880 din 3 iunie 2004 a fost infiintata "Comisia romano-rusa pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei, depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial". Presedintele Comisiei este istoricul Ioan Scurtu - fost consilier al presedintelui Iliescu, director al Institutului Nicolae Iorga. Activitatea de pana acum a acestei comisii este extrem de discreta si se vorbeste chiar de o conditie pusa de partea rusa de pastrare a acestei discretii pana la incheierea lucrarilor. Din comisie mai fac parte noua membri, directorul Directiei Drept International si Tratate din Ministerul de Externe, ca secretar roman al comisiei, si reprezentanti ai Bancii Nationale, Ministerului de Externe, Muzeului National de Arta, Secretariatului de Stat pentru Culte si profesori si istorici de la Universitatea Bucuresti, Universitatea Ovidius (Constanta) si Universitatea Valahia (Targoviste), la care se adauga 13 experti (istorici, cercetatori, muzeografi, arhivisti, experti in Drept international public si in Finante publice). Partea rusa a comisiei este condusa de academicianul Alexandr O. Ciubarian si are ca secretar pe istoricul Victor V. Ischenko. Telegrama lui Lenin Unirea Basarabiei cu Romania a declansat furia bolsevicilor de la Moscova. Lenin a ordonat confiscarea tezaurului romanesc pana in momentul in care Romani va fi eliberata de sub "regimul burghezo-mosieresc". V.I. Lenin, intr-o telegrama din 1918 catre Antonov-Ovseenko, transmitea : "Bogatele valori ale guvernului roman trebuie pastrate cu cea mai mare grija spre a fi predate in buna stare poporului roman dupa doborarea contrarevolutiei romane". Aceasta telegrama a fost folosita de Alexandru Barladeanu in cadrul negocierilor de restituire a tezaurului din 1956, spunand ca: "a sosit momentul pentru a se indeplini directiva lui Lenin ". La Banca Nationala a Romaniei sunt pastrate documentele care atesta faptul ca partea rusa a preluat intre decembrie 1916 si august 1917 valorile depozitate in BNR in timpul razboiului. Conform traditiei, acest dosar este transmis directorului care preia conducerea Bancii Nationale de catre predecesorul sau. Anul trecut, Mugur Isarescu i-a predat o copie a acestui dosar presedintelui Traian Basescu. La 90 de ani de la confiscarea Tezaurului, in cadrul unui posibil an al Marii Uniri ar putea fi publicat in facsimil continutul acestui Dosar Istoric. (G.D.) from ziua
Tinerii care folosesc aparate de bronzat artificiale au un risc cu 98a mai mare de a suferi de cancer de piele.
Persoanele care au sub 35 de ani si merg regulat la solar prezinta un risc cu 98a mai ridicat de a se imbolnavi de o forma de cancer al pielii, avertizeaza cercetatorii de la Queensland Institute of Medical Research din Australia, citati de agentia Reuters. Dermatologii spun ca tinerii care stau mult la solar isi consuma rapid „capitalul solar” (capacitatea organismului de a se proteja de soare), ceea ce ii imbolnaveste mai repede.
Intr-o zi singura ora petrecuta la solar consumam din „capitalul” nostru cat am consuma in sapte zile de mers pe strada sau intr-o zi de plaja.
Australienii au cea mai ridicata rata a cancerului de piele din lume, o persoana din doua dezvoltand o forma de cancer. „Intre 12a si 62a dintre cazurile de melanom diagnosticate in Australia sunt cauzate de folosirea solarului”, afirma medicul Louisa Gordon, de la Queensland Institute of Medical Research.
O singura vizita la solar creste cu 22 la suta riscul de a face melanom, cea mai agresiva forma de cancer al pielii, mai spun cercetatorii australieni. „Din ce in ce mai multi oameni merg la solar fara a fi constienti de riscurile la care se expun. Solarul emite unde UBV, mai puternice decat cele solare. Sunt foarte periculoase, nivelul de radiatie este extrem de ridicat si nu ar trebui sa ne expunem la ele”, mai spune Louisa Gordon.
De ce sunt tinerii mai expusi la boala
Folosirea solarului este mai riscanta cu cat persoana expusa este mai tanara. „Asta pentru ca, cu cat esti mai tanar, cu atat ai mai mult timp sa te expui la soare pe viitor. Oamenii se nasc cu un anumit capital solar, adica o capacitate maxima de a se proteja de soare. Putem folosi acest capital intr-un an de mers la solar sau il putem economisi sa ne ajunga toata viata.
Intr-o zi de plaja consumam din capitalul nostru solar cat am consuma in sapte zile de mers pe strada sau intr-o ora de solar. Acest lucru se explica prin faptul ca, la solar, radiatia nociva este mai mare. Radiatia solara este alcatuita din raze bune si raze rele, la solar exista insa doar raze negative”, explica medicul Anca Zbranca, profesor universitar in dermatologie la Universitatea „Gr.T. Popa”, medic coordonator al cabinetului de dermatologie Roderma.
Un alt motiv pentru care tinerii au un risc mai mare de imbolnavire este faptul ca celulele se multiplica mai repede cu cat este mai tanar organismul. La persoanele in varsta, transformarea celulara este mai lenta.
IN ROMANIA
Aparatele nu sunt controlate
O mare problema a cabinetelor din Romania care au aparate de bronzare artificiala este faptul ca acestea sunt inregistrate ca aparate de uz cosmetic si nu trebuie autorizate de Ministerul Sanatatii. „Aceste aparate emit ultraviolete, iar in timp exista o deteriorare a emisiei, a filtrelor. Aparatele au nevoie de o firma care sa asigure service-ul. In plus, multe cabinete cumparara aparate la mana a doua, mult mai periculoase decat cele noi, care au un termen de garantie”, afirma medicul dermatolog Mihaela Leventer, presedintele Societatii Romane de Medicina Estetica. La nivelul intregii tarii, exista sute de cabinete cosmetice care ofera bronzare si la solar. from evz
Descoperire revoluţionară în laboratoarele din Statele Unite. Cercetătorii de la Universitatea din Minnesota au reuşit să facă inimile de şoareci morţi să bată din nou, folosind celule stem. Oamenii de ştiinţă cred că pe viitor aceeaşi metodă va putea fi folosită şi pe oameni, în transplantul de inimă ori al altor organe. Cercetarea a fost condusă de doctorul Doris Taylor, din cadrul Centrului de Reparaţii Cardiovasculare. 
Capital: Cine vă sună de la Bruxelles şi cine răspunde la celălalt capăt al firului când sunaţi dumneavoastră?
Capital: Ce a negociat bine şi ce a negociat prost România atunci când a semnat Tratatul de Aderare?
DATA NAŞTERII: 25 ianuarie 1954
