PSD, PNL, UDMR, PRM si PC au scapat 32 de inculpati, acuzati de fraude bancare, in frunte cu Dinel Staicu

Deputatii PSD Mohora, Dorneanu si Iordache sunt initiatorii dezincriminarii fraudelor bancare

Foto: www.cdep.ro

Intr-un an, 32 de persoane acuzate de fraude bancare au scapat de anchetele DNA ca urmare a dezincriminarii faptelor, a anuntat astazi, la sedinta de bilant, seful procurorilor anticoruptie, Daniel Morar. Dezincriminarea fraudelor bancare s-a produs in 2007, cand Parlamentul a votat o lege initiata de trei deputati PSD: Valer Dorneanu, Florin Iordache si Tudor Mohora. Cei trei au eliminat dintr-o lege anti-coruptie infractiunile comise la acordarea si utilizarea creditelor. Printre beneficiarii legii, votate de PSD, PNL, UDMR, PRM si PC, se numara si Dinel Staicu, finantatorul echipei “U” Craiova.

Vezi cum au votat deputatii dezincriminarea fraudelor bancare

“Din cei 54 de inculpati achitati prin hotarari definitive, un numar de 32 de inculpati au fost achitati ca urmare a dezincriminarii faptelor prevazute de articolul 10 din legea 78/ 2000”, a anuntat seful DNA, Daniel Morar. Dezincriminarea fraudelor bancare a fost ideea deputatilor PSD Valer Dorneanu, Florin Iordache si Tudor Mohora. Cei trei au modificat doua articole de lege, eliminand complet infractiunile referitoare la acordara si utilizarea creditelor. Au ramas doar infractiunile legate de acordarea si urmarirea subventiilor.

PSD, ingrijorat de interventia statului in relatia client-banca

In expunerea de motive, cei trei depuati PSD au explicat ca “prin modificarile propuse se urmareste eliminarea posibilitatii de interventie a statului in contractele civile”. Cei trei au incercat sa justifice dezincriminarea fraudelor bancare cu urmatorul argument: “procurorii DNA pot face anchete si cercetari cu privire la derularea creditelor, pentru a vedea daca s-a incalcat norma interna prin a caror incalcare sa se atraga raspunderea penala. Normele interne ale bancii reprezinta un regulament intern al bancii care ar trebui sa priveasca exclusiv banca si clientul. Mai mult, actualmente bancile comerciale din Romania sunt cu capital privat iar intre banca si client trebuie sa functioneze numai contractul de credit fara vreun amestec din partea statului”. Deputatii PSD Dorneanu, Mohora si Iordache au mai scris in expunerea de motive ca “urmarirea de catre procurorii DNA a modului de derulare a creditelor a creat un climat de nesiguranta in randul angajatilor bancilor comerciale”.

Desi Guvernul s-a impotrivit, PNL a votat dezincriminarea fraudelor bancare

Guvernul a avizat negativ initiativa legislativa semnata de cei trei deputati PSD pe motiv ca adoptarea ei ar fi un “urias regres” in ce priveste incriminarea coruptiei in sectorul privat. “Conventiile internationale ratificate de Romania trateaza in mod unitar coruptia in sectorul public si coruptia in sectorul privat, statul roman angajandu-se sa incrimineze faptele de coruptie indiferent de sectorul in care se savarsesc”, se arata in punctul de vedere al Guvernului trimis Parlamentului in iulie 2006. Cu toate acestea, proiectul de lege al celor trei deputati prin care au fost dezincriminate fraudele bancare a fost votat inclusiv cu voturile PNL, chiar daca Guvernul s-a opus. La inceputul anului 2007, presedintele Traian Basescu a intors legea in Parlament pentru reexaminare, insa deputatii si senatorii n-au tinut cont de observatiile sale. Legea fost adoptata in martie 2007 cu 172 de voturi pentru si 42 impotriva si 11 abtineri. Doar senatorii PD-L au votat impotriva, legea trecand cu voturile PSD, PNL, UDMR si PC, dupa cum rezulta din stenograma Camerei Deputatilor.

Dinel Staicu, anchetat pentru deturnarea creditelor luate de la BIR

Potrivit unor surse din Parlament, unul dintre marii beneficiari ai legii este Dinel Staicu, finantatorul echipei Universitatea Craiova. Acesta ar fi facut un puternic lobby pentru trecerea legii. Staicu fusese trimis in judecata de DNA in noiembrie 2006 pentru schimbarea destinatiei creditelor luate de la fosta Banca Internationala a Religiilor. Tot in noiembrie 2006 a fost depusa initiativa legislativa prin care erau dezincriminate fraudele bancare. Potrivit procurorilor, fosta BIR i-a acordat lui Dinel Staicu credite in valoare de peste 9 milioane de dolari, cu incalcarea normelor interne. Cu o parte din bani, Staicu ar fi cumparat actiuni la SIF Oltenia, unde a devenit presedinte. Ziarul Cotidianul scria in aprilie 2007 ca societatile care au obtinut creditele au falimentat intre timp. Dinel Staicu nu a putut fi contactat pentru a-si prezenta punctul de vedere.


Cum arata legea inainte de modificare
Astfel, legea 78 pe 2000 prevedea la articolul 10 ca “sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:
a) stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate, fata de valoarea comerciala reala, a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzactii comerciale, ori a bunurilor apartinand autoritatilor publice sau institutiilor publice, in cadrul unei actiuni de vanzare a acestora, savarsita de cei care au atributii de conducere, de administrare sau de gestionare;
b) acordarea de credite sau de subventii cu incalcarea legii sau a normelor de creditare, neurmarirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinatiilor contractate ale creditelor sau subventiilor ori neurmarirea creditelor restante;
c) utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate.

Cum arata legea cu modificari
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Articol unic. – Literele b) si c) ale articolului 10 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
b) acordarea de subventii cu încalcarea legii, neurmarirea, conform legii, a destinatiilor subventiilor;
c) utilizarea subventiilor în alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmeaza sa fie rambursate din fonduri
publice.”
from hotnews.ro

„Mafia” românã devine mai influentã în Toscana

Datele raportului anual „Legalitate şi justiţie socială pentru o regiune mai sigură", îngrijit de Fundaţia Antonio Caponetto, descrie situaţia anului trecut în materie de ilegalităţi în Toscana şi subliniază, în acelaşi timp, perspectivele anului 2008.

Raportul reliefează că în regiune a crescut importanţa mafiei ruse şi a celei române, relatează AGI.

Salvatore Calleri, preşedintele Fundaţiei declară că: „Toscana nu este pământul mafiei dar, mafia există şi noi nu trebuie să micşorăm paza". Activitatea urmărită de raport se referă la acţiunile făcute în afara legii: criminalitatea organizată şi criminalitatea de stradă. În ceea ce priveşte criminalitatea organizată, în afara mafiei chineze şi a celei italiene, există şi alte mafii care s-au răspândit în ultimul timp în Italia, aşa cum este cea româna şi cea rusă.

„Toscana, a declarat Calleri, este un teritoriu bogat din punct de vedere economic şi care, prin natura sa, este permeabil la inflaţiile financiare mafiote".

După datele raportului anual nu este totuşi vorba de controlul de teritorii, aşa cum se întâmplă în regiunile din sudul Italiei ca Puglia, Campania, Calabria şi Sicilia. În Toscana există o importantă identitate antimafiotă în rândul cetăţenilor şi al instituţiilor."

from adevarul.ro

Anca Ioan, CEO Tiriac Holdings: Pretul terenurilor poate scadea

CEO-ul Tiriac Holdings spune ca sunt semnale ca speculatorii se retrag.

Pretul terenurilor ar putea sa scada in a doua jumatate a anului pe fondul iesirii investitorilor speculativi, sustine Anca Ioan, directorul executiv (CEO) al Tiriac Holdings, unul dintre cele mai puternice grupuri din Romania, cu investitii de circa 2 mld. euro in imobiliare.

"Datorita contextului mondial, multi dintre acesti investitori speculativi au inceput sa se retraga, lucru care s-a vazut si in cursul de schimb. Speram ca aceasta retragere sa duca la normalizarea pietei, ceea ce foarte probabil va insemna o scadere a preturilor terenurilor in anumite locatii, unde ele erau nejustificat de mari, raportat la potentialul de dezvoltare al zonei", a spus Anca Ioan intr-un interviu acordat ZF.
Tiriac se numara printre investitorii care au achizitionat suprafete importante de terenuri in ultimii ani, avand in prezent in portofoliu peste 2 mil. mp. In aceste conditii, a continuat Anca Ioan, activitatea imobiliara va creste insa intr-un ritm normal.

"Anul trecut, datorita intrarii de capital in activitatea imobiliara am vazut o crestere a preturilor terenurilor de la o zi la alta cu 10-20%. Unele terenuri au ajuns sa-si dubleze valoarea in interval de doua - trei luni fara o justificare serioasa, ci pur si simplu pentru ca erau bani disponibili pentru investitii".

Declaratiile Ancai Ioan vin in contextul in care in ultima perioada au aparut in media opinii drastice conform carora ar putea urma o prabusire a pietei imobiliare. Astfel, omul de afaceri Dinu Patriciu, presedintele Rompetrol, sustine ca pe langa scaderea preturilor terenurilor am putea asista si la diminuarea brusca a pretului la case si apartamente.

Actorii din piata imobiliara vad insa cresteri in continuare.

"Piata imobiliara este legata in primul rand de cererea locala, care in Romania este la fel de buna ca si in 2007. Criza de pe pietele financiare internationale are ca efect scaderea capitalului disponibil pentru investitii care va aduce o intarziere in derularea unor investitii si in piata din Romania. Eu cred insa ca aceasta este o problema de conjunctura care nu poate dura mai mult de cateva luni", spune Bogdan Georgescu, managing partner al companiei de consultanta imobiliara Colliers International.

Cel mai mare proiect imobiliar derulat de Tiriac este cel de la Otopeni, care va necesita investitii de un mld. euro. In total investitiile holdingului de firme detinut de omul de afaceri Ion Tiriac vor ajunge la 2 mld. euro, in cinci ani, in imobiliare.

"Deocamdata nu intentionam sa vindem niciun teren, uitandu-ne in continuare la achizitii, in functie de oprtunitatea dezvoltarii unor noi proiecte", spune Anca Ioan.

Alaturi de imobiliar, grupul Tiriac mai cuprinde activitatile de import, distributie si retail de masini, activitatile derulate de companiile din sectorul financiar, cum ar fi Allianz-Tiriac sau Tiriac Leasing, dar si businessuri mai mici precum activitatea de transport aerian de business si VIP, Tiriac Air. Cifra de afaceri consolidata la nivelul intregului grup de firme este estimata la 900-1 mld. euro in 2007. Cea mai mare activitate generatoare de venituri este cea auto, in conditiile in care imobiliarele sunt in stadiul de investitii.

"Pentru anul 2007, la nivelul distributiei de masini, de exemplu, am avut o cifra de afaceri de 550 mil. euro, iar pe partea de retail, aceasta s-a situat spre 400 mil. euro", spune Ioan.

Brandul cu cele mai mari vanzari este Ford, care nu a fost influentat de investitia de la Craiova. Cresterea pe aceasta marca a fost de circa 30%, pana la circa 16.000 de unitati in 2007.

"Noi ne asteptam la o continuare a cresterii pietei auto, dar mai moderata ca in anii trecuti, undeva la 10-20%. Experienta din anii precedenti arata ca luna ianuarie urmeaza acelasi tipar, cu o crestere mai accentuata, in timp ce lunile de vara aduc o temperare normala a vanzarilor, spune Ioan.

ioana.david@zf.ro

UCRAINA VA CONSTRUI UN COMPLEX DE LOCUINŢE PE INSULA ŞERPILOR

Autorităţile ucrainene susţin că vor construi, până la sfârşitul lunii martie, un complex de locuinţe pe Insula Şerpilor. Potrivit presei de la Kiev, locuitorii din Insula Şerpilor, care se adăpostesc, în prezent, în barăci, vor avea, astfel, apartamente cu apă caldă, încălzire şi puncte sanitare. Lângă bloc este prevăzută construcţia unei saune şi deja s-a construit un muzeu care are exponate modeste, cum ar fi câteva resturi de amfore, macheta unei rotonde în stil vechi grecesc şi câteva planşete cu planul de construcţii al insulei.

S-a construit şi o poştă, de unde se pot procura ziare noi şi se poate vorbi la telefon cu persoane de pe "continent". Vodcă şi ţigări nu prea se găsesc, deoarece, aşa cum spune singura femeie de pe insulă, care lucrează ca dirigintă de poştă, comerţul cu alcool şi ţigări nu este rentabil în Insula Şerpilor.

"Pentru asta trebuie licenţe, ca şi în restul ţării, dar cererea la noi nu este mare, aşadar costurile pentru licenţe nu se recuperează", a precizat ea. Pe de altă parte, salariile sunt mult mai mari pe Insula Şerpilor decât în restul ţării, pentru că se adaugă o serie de sporuri. Spre exemplu, şeful oficiului poştal are 3600 grivne (circa 483 de euro). Singura problemă a oamenilor de pe insulă este considerat "atacul ziariştilor", care vin adesea să caute "ciudăţenii şi fapte fierbinţi", conform publicaţiei Segodnia.

Un alt proiect al autorităţilor de la Kiev este transformarea Insulei Şerpilor în destinaţie turistică. Potrivit publicaţiei Segodnia, ucrainenii au anunţat lansarea unui circuit turistic Odesa-Insula Şerpilor, chiar din această primăvară.

Responsabilul portului Odessa a declarat că între oraş şi insulă vor circula zilnic mai multe şalupe. Autorităţile ucrainene s-au gândit şi la iubitorii de scufundări, aşa că şalupele vor face şi câteva opriri în cursul acestor voiaje.

La rândul lui, guvernatorul regiunii Odessa nu exclude posibilitatea ca, în timp, Insula Şerpilor să devină una dintre cele mai atractive destinaţii turistice din Ucraina, pe măsură ce vor începe să sosească fonduri de la Kiev.

Antena3.ro

ACORD RUSO-MAGHIAR PRIVIND GAZODUCTUL SOUTH STREAM

Moscova şi Budapesta vor semna un acord de cooperare asupra proiectului de gazoduct, South Stream. Declaraţia a fost făcută de premierul ungar, Ferenc Gyurcsany, care a precizat că memorandum-ul va fi semnat, cel mai probabil joi, la Moscova. Gazoductul South Stream va fi destinat diversificării rutelor de transport a gazului rusesc spre Europa. Până acum, Gazprom a mai încheiat acorduri de parteneriat cu Bulgaria şi Serbia.

Reprezentanţii Rusiei şi Serbiei au semnat, luni, la Belgrad, un acord privind înfiinţarea unei companii mixte care va construi tronsonul din Serbia al conductei South Stream. Contractul valorează aproximativ jumătate de miliard de dolari, iar construcţia ar trebui să înceapă în 2012.

Gazoductul South Stream este unul dintre concurenţii direcţi ai proiectului gazoductului european Nabucco, la care Bulgaria este, de asemenea, parte alături de Turcia, România, Ungaria şi Austria, dar care, spre deosebire de South Stream, ar ocoli complet Rusia.

South Stream va porni din portul rusesc Beregovaya, din acelaşi punct din care porneşte şi conducta submarină Blue Stream, spre Turcia. De aici, va parcurge aproximativ 900 de kilometri pe sub Marea Neagră până în Bulgaria, uneori la o adâncime de 2 km.

În Bulgaria, gazoductul se va bifurca. Segmentul sudic se va îndreapta spre Italia, pe sub Strâmtoarea Otranto. Al doilea segment, care trebuia să se îndrepte iniţial spre Ungaria via Romania, va lua direcţia Serbiei, unde Gazprom doreste sa construiască, din raţiuni geopolitice, un depozit de gaz care să devină un centru important de distribuţie a gazelor în Europa.

Antena3.ro

Japanese Binocular Soccer

Vinul – prieten si dusman

Mihai Eminescu, cunoscator al vinului si al efectelor sale, sublinia ca: “Putin vin ascute mintea, prea mult o toceste”, iar Petraraca ne avertiza ca "Primul pahar de vin taie setea; al doilea da buna dispozitie; al treilea, placere; al patrulea tine in spate betia; al cincilea, mania; al saselea, cearta; al saptelea furia; al optulea, somnul; de la al noualea in sus, boala.”

Aliment-medicament. Vinul, pe langa faptul ca poate fi un “elixir” si un bun aliment-medicament, daca este consumat peste masura, fara cumpatare, poate deveni unul dintre dusmanii cei mai periculosi. El a fost consumat din totdeauna si ca agent terapeutic. Este considerat ca o componenta importanta a terapiei naturale, cu denumirea de enoterapie. Bunaoara, Hipocrate, parintele medicinei, indica vinul in tratarea pneumoniei, in debilitate fizica, in terapia plagilor deschise si ca antidot in muscatura de sarpe. Dacii utilizau vinul si pentru prepararea unor unguente eficace in tratarea bolilor oculare.

Vinul poseda o serie de virtuti importante: este revigorant, euforizant, vasodilatator si tranchilizant. Lui ii se mai atribuie si proprietati antivirale, mai ales impotriva virusului poliomielitei; este folosit si contra virusului herpetic si a unor enterovirusuri. In ultimul timp s-a demonstrat ca vinul intruneste calitati deosebite in arderea colesterolului sanguin. Este rezultatul faptului ca vinul are in compozitia sa o substanta biologica cu numele de “procyride”; aceasta se bucura de proprietatea de a intarzia sau chiar impiedica depunerea colesterolului pe peretii arterelor inimii sau pe cele cerebrale.

Calitati si recomandari. Vinul se impune intre alimente si printr-o serie de calitati nutritive; el furnizeaza organismului 700 calorii la un litru, cantitati importante de glucide, vitamine (A, B1, B2, PP), precum si o serie de saruri minerale, cum ar fi fosforul, potasiul, sodiul, siliciul, magneziul si manganul.

In prevenirea bolilor cardiovasculare se recomanda o varietate larga de vinuri – albe, dar mai ales, roze sau negre. Cantitatea consumata trebuie sa fie moderata, recomandadu-se 1-2 sau cel mult 3 pahare pe zi, la mesele principale. Perioada de tratament este indelungata, fiind utilizat numai vin natural.

Orice sort de vin natural – in cantitate moderata – consumat inaintea actului sexual poate stimula libidoul (dorinta sexuala) partenerilor. Vinul ii ajuta pe barbati sa inlature mai usor complexele psihice, care franeaza o activitate sexuala normala.

Efecte nocive. O cantitate mare de vin ingerata de organism ii deregleaza acivitatea. Ficatul nu mai poate face fata situatiei. Alcoolul transportat de sange in tot organismul ataca fiecare celula care, pentru a se apara de otrava, este nevoita sa-si arda propriii compusi: proteine si acizi nucleici. Pentru functionarea normala a ficatului, nu trebuie sa se consume mai mult de un litru de vin de 10-12 grade tarie.

Printre cele mai serioase efecte nocive este consumul excesiv (cronic sau acut) de vin sau alcool. Iata cateva:
* intoxicatia etilica cronica (alcoolismul cronic);
* agitatie, logoree (vorba multa, coerenta sau nu), irascibilitate si agresivitate, depresie;
* somnolenta, dificultati respiratorii, coma alcoolica;
* tulburari cardiovasculare;
* actiune iritanta asupra mucoasei gastrice si intestinale;
* intoxicarea ficatului si a pancreasului etc.
Vinul, ca aliment poate sa fie prieten, dar si dusman al sanatatii tale.

from citynews.ro

BEREA S-AR PUTEA SCUMPI CU 6%, ANUL ACESTA

Berea s-ar putea scumpi în acest an cu 6 procente. Şi asta pentru că producătorii se confruntă cu o criză de materie primă. Din cauza secetei, anul trecut producţia de orz a scăzut aproape la jumătate faţă de anii trecuţi. Chiar şi aşa, producătorii de bere sunt optimişti. Ei se aşteaptă ca vânzările să urce cu 20%, în special datorită Campionatul european de fotbal. Statisticile arată că fiecare român consumă, în medie, 89 de litri de bere anual.

Antena 3

Schimbarile climatice readuc malaria in Romania

Capriciile climei din ultima vreme si cresterea populatiei au inviat virusuri considerate disparute in unele parti ale lumii si au nascut altele noi. Natura a fost data peste cap de progresul tehnologic, sustin specialistii.

Romania da piept acum cu reaparitia malariei, Statele Unite cu cea a holerei, iar virusurile de febra hemoragica (cele care determina singerarea tuturor organelor si tesuturilor din organism) isi extind arealul de raspindire.

Efectele cele mai grave ale incalzirii globale au loc la nivel microbiologic, intrucit sint depistate abia dupa ce ii afecteaza pe oameni, spune biologul Carmen Balotescu-Chifiriuc, conferentiar la Facultatea de Biologie din cadrul Universitatii Bucuresti. Haosul climateric naste noi tipuri de virusuri si bacterii si mareste raza de actiune a celor deja existente, a mai adaugat biologul, in cadrul conferintei „Schimbarea climatica globala si sanatatea umana“, sustinuta miercurea trecuta la Biblioteca Metropolitana Bucuresti si organizata de Asociatia „Noua Acropola“.

„Am constatat, din proprie experienta, anumite modificari ale evolutiei si diseminarii bolilor infectioase, o data cu modificarile climatice la care sintem cu totii martori. Unele boli despre care se stia ca au o anumita repartizare geografica si ca sint caracteristice zonelor tropicale au ajuns sa fie intilnite in zone cu climat mult mai rece. De exemplu, malaria este semnalata acum pina la 69 de grade latitudine nordica“, si-a aratat ingrijorarea biologul.

Carmen Balotescu-Chifiriuc a subliniat astfel cauza pentru care s-au inregistrat recent o serie de cazuri de malarie in Romania, chiar daca boala cu pricina fusese eradicata in anii ’50 pe teritoriul tarii noastre. Malaria nu este insa singura boala infectioasa care s-a apucat de recucerit planeta.

„Incalzirea globala a facut ca El Nino, curentul de aer din Pacific, sa sufere niste oscilatii foarte mari. Noul sau traseu poarta unii agenti patogeni, printre care si holera, pina in Golful Mexic. Astfel ca, dupa o suta de ani, ne confruntam din nou cu o pandemie de holera care atinge continentul american.

De asemenea, virusurile febrelor hemoragice, despre care stiam ca sint concentrate intr-o anumita zona din Africa, incep sa fie intilnite si in unele zone cu climat mai rece“, a precizat Balotescu-Chifiriuc. In plus, a continuat ea, incalzirea climei va duce la supraproductia de alge de pe coastele marine, acestea fiind adevarate rezervoare naturale de agenti patogeni.

Citeste articolul integral in

Vânzările Nokia în cădere liberă

Deschiderea fabricii de la Jucu şi hotărârea de a o închide pe cea de la Bochum a avut efecte dăunătoare asupra vânzăriilor companiei finladenze Nokia. Conform publicaţiei "Thomson Financial", vânzările produselor Nokia în toată lumea au scăzut cu 2,3 procente.

De asemenea situaţia acţiunilor companiei nu este tocmai roz, aceasta pierzând în ultimele luni mai multe puncte, după ce se înregistrarese o creştere de 0.49 în vara anului trecut.

Fabrica Nokia se închide pe 30 Iunie

La ultima întâlnire cu liderii de sindicat directorul Nokia, Olli-Pekka Kallasvuo, a anunţat că fabrica de la Bochum trebuie să îşi înceteze toate operaţiunile până pe 30 iunie 2008. “Îmi pare rău pentru închidere, dar producţia de aici este de doar 6% din necesar, iar costurile se ridică la 23% din totatul cheltuielilor” a declarat el.

Cu toate acesta consiliul de administrare al fabricii de la Bochum se luptă ca fabrica să mai rămână deschisă până la mijlocul lui 2010 pentru ca cei 2.300 de oameni să îşi găsească un nou loc de muncă.
from clujeanul.ro

86 DE INFANTERIŞTI MARINI ROMÂNI PLEACĂ ÎN KOSOVO

86 de infanterişti marini români pleacă luni dimineaţă, pentru prima dată, în teatrele de operaţiuni din Kosovo. Subunitatea va intra în componenţa KFOR. Timp de şase luni, militarii români vor îndeplini activităţi de escortă, control trafic şi patrulare, alături de un detaşament de militari italieni. Ceremonia plecării în misiune are loc luni, la ora 11.00 în poligonul din Babadag.

Antena 3

Nevestele constructorilor, „indicatorul“ care a îngropat Bursa de la Roma

Firmele plecate la Roma pentru recuperarea constructorilor români au dat piept, sâmbătă, cu veteranii şantierelor din Italia, veniţi cu sutele la Bursa locurilor de muncă. Unul dintre ei explica de ce s-au prezentat atât de mulţi: “Nu mai este ca acum 10 ani (în Italia n.r.). Lucrările private au scăzut, cele din fonduri publice sunt încurcate de instabilitatea politică, inflaţia creşte”.

Dar angajatorii din ţară s-au trezit faţă în faţă cu nişte români occidentalizaţi, care ştiau bine ce să întrebe când e vorba de un job. „Să zicem că-mi daţi, precum spuneţi, 700 de euro pe lună, dar pentru ce program – de 8 ore, de 10 sau de 12?”.

Sau: Cât primesc pe cartea de muncă? Primesc cazare? Unde? Apă caldă au? La ce şcoală îmi pot da copiii? În scurt timp s-a atins o problemă la care nici o firmă românească nu se gândise: problema soţiilor. De obicei, nevestele muncitorilor fac curăţenie în casele italienilor, îngrijesc copii sau bătrâni. Muncesc pe rupte, dar câştigă 1.000 de euro pe lună, adică asigură banii de chirie şi de mâncare, iar leafa bărbaţilor, 1.000 – 1.600 de euro, rămâne la ciorap.

Dacă bărbaţii se întorc în ţară, ce fac nevestele? Că, dacă rămân şomere sau se angajează pe 100, 200 de euro, familia iese în pierdere rău de tot. Angajatorii şi funcţionarii Ministerului Muncii se uitau cruciş.

O altă „curiozitate” pentru angajatorii din ţară au fost echipele complete, venite la Bursă cu „meşterul” în frunte, să facă afaceri. Un veteran care spunea că „e timpul să se tragă acasă” făcea calcule împreună cu tovarăşii săi mai tineri. „Angajatorii cu care am vorbit spun că ne dau 800 de euro salariu pentru 8 ore. Noi nu vrem să stăm pe vătrai, că aicea ne-am obişnuit cu munca, dar să vedem cât ne dau pentru 10-12 ore pe zi, şi nu ca salariaţi, cu program fix, ci în antrepriză. Ne dau lucrarea, ăştia sunt banii şi când terminăm e treaba noastră”. Practic, mulţi veniseră să se angajeze... patroni.

La întrebarea „Cât e salariul?”, toate firmele s-au ferit să dea o sumă fixă. S-a mers pe intervale: între 400 şi 800 de euro, între 500 şi 1.000, între 600 şi 800. În faţa muncitorilor care câştigă mult mai mult în Italia, angajatorii veniţi din ţară au dat probe de virtuozitate.

Mesajul angajatorilor români: „Aici câştigaţi, dar nu mai aveţi viaţă”

Reprezentantul ANOFM Cluj, care avea de gestionat oferta a 20 de firme din judeţ, inclusiv mia de locuri de muncă a lui Bechtel, calcula matematic, cu creionul pe hârtie. În general, un român câştigă 1.200 de euro în Italia, spunea el. Candidatul îi răspunde că el câştigă 1.600. Da, dar cu ore suplimentare, fără libere în week-end, de munceşti de te rupi, nu mai eşti om în zece ani. Apoi, în general, chiria la Roma este de 700 - 900 de euro. Candidatul îi răspunde că stă cu mai mulţi în cameră şi plăteşte mai puţin. Da, dar asta e viaţă? Departe de nevastă, ca studenţii din cămine, la vârsta asta? În cazul în care candidatul era cu nevasta şi plăteşte chiria din banii ei, reprezentantul ANOFM Cluj îi cere să se gândească cât munceşte femeia şi ce viaţă de familie are, dacă amândoi dau în brânci de dimineaţă până seara în fiecare zi. În fine, dacă tot nu este convins să se întoarcă pe mai puţini bani în ţară, aduce argumentele supreme: pensia şi boala – pentru cei care lucrează la negru, avansarea în carieră – pentru ceilalţi.

După atâta muncă de convingere, salariul minim pentru care cei mai mulţi români veniţi la bursă au declarat că s-ar întoarce acasă a fost de 800 de euro net.

Daniel Danose este în Italia de 7 ani şi a venit la Bursa locurilor de muncă de la Roma pentru că s-a hotărât să se întoarcă acasă. A plecat din ţară la 16 ani, la un frate, şi a învăţat meserie pe şantier. A intrat printre primii la bursă şi a plecat printre ultimii.

A luat angajatorii bucată cu bucată şi i-a descusut ore în şir. La început, s-a supărat că angajatorii n-au venit şi cu formulare de contracte de muncă, ar fi semnat unu şi gata. Aşa gândea înainte să vină la bursă. După ce a studiat „piaţa”, s-a răzgândit: „Îi înţeleg şi pe angajatori când zic că nu pot să încheie un contract fără să dai o probă de lucru ca să araţi că ştii să faci ceea ce spui. Pe de altă parte, însă, nu sunt foarte convins că, dacă mă duc în ţară, chiar mi se dau 700 de euro net, pe cartea de muncă, plus cazare gratuită, aşa cum mi-a promis o firmă. Şi chiar dacă primesc atâta ce faci cu 700 de euro? Salariul e mai puţin de jumătate din cât primesc aici, iar preţurile sunt la fel. Probabil că o să mă întorc în România, aşa cum m-am hotărât, dar nu ca angajat, ci ca patron. O să-mi fac firma mea şi o să iau lucrări la ce mă pricep. Până la urmă metrul pătrat de tencuială costă aproape la fel şi în România şi în Italia, materialele folosite în România sunt mai proaste, deci mai ieftine, aşa că forţa de muncă n-ar trebui să fie mai prost plătită. Probabil că angajatorii români vor un profit mult mai mare decât angajatorii italieni, dar asta este problema lor, nu a mea, ca să mă convingă să accept un salariu mai mic”.

„În Italia se cam strică treaba”

Calculul lui Daniel şi l-au făcut mulţi români. Unii chiar au venit la bursă chitiţi să găsească de fapt contracte, nu salarii. Un şef de şantier a venit cu echipa să vadă cu toţii ce discută cu „cei din ţară” şi să hotărască democratic dacă acceptă sau nu. „Eu câştig aici la lucrare. Sunt luni în care iau 2.000 de euro, altele în care iau 6.000, şi altele în care abia mă ajung cu banii să achit chiria şi ratele la maşină. Şi eu, şi oamenii mei vrem să ne întoarcem în ţară, pentru că în Italia se cam strică treaba. Problema este că am plecat de 12 ani din ţară şi nu mai cunosc pe nimeni. Cine să-mi dea mie comenzi? D-aia am venit, să văd ce firme de construcţii sunt şi dacă putem să luăm lucrări în antrepriză”.

Interviu cu veteranii şantierelor din Italia

Cu jumătate de oră înainte de deschiderea bursei de locuri de muncă de la Roma, sute de români tropăie de nerăbdare în faţa porţilor. Îşi ocupă timpul dându-şi cu părerea despre oferte. Nu le-a spus nimeni clar ce salarii „se dau” în ţară şi sunt fripţi de curiozitate. În clădirea care adăposteşte bursa, se întind măsuţe pentru angajatori şi funcţionarii Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM). Se aranjează pe teancuri formularele pentru completarea CV-urilor, oferte de locuri de muncă, fluturaşi cu drepturile salariaţilor în România. Reprezentanţii angajatorilor trag cu ochiul pe geam la mulţimea bulucită la poartă şi îşi fac curaj. Cu o zi înainte se rugau să vină măcar doi-trei „candidaţi” ca să nu se facă de râs c-au bătut drumul de pomană până la Roma, acum – îşi fac curaj să dea piept cu mulţimea.

Toate discuţiile încep la fel. Omul spune ce calificare avea în România, pe unde a lucrat şi ce a făcut în Italia. Apoi întreabă scurt: „Cât e salariul?”. Nici un angajator nu dă o sumă fixă, ci un interval – între 400 şi 800 de euro, între 500 şi 1.000, între 600 şi 800... Începe tocmeala. Omul prezintă şantierele pe care a lucrat precum veteranii – războaiele. Reprezentanţii angajatorilor notează de zor, de parcă ar fi venit să scrie cărţi despre munca românilor din Italia. Se feresc însă să dea o sumă clară. Cine vrea să vadă limpede cât câştigă trebuie să vină în România să dea o probă de lucru. Cât stau oamenii pe gânduri, apucă şi ei să pună întrebări. Cel mai mult îi interesează ce salariu ar vrea românii ca să se întoarcă în ţară.

Vine rândul candidaţilor să dea un „interval”. Majoritatea se aruncă la început la 1.000 de euro pentru un program de 8 ore. Unii angajatori se frământă pe scaune, alţii atacă pretenţiile franc. Da’ ce, în Italia, îi plăteşte careva astfel încât să le rămână în mână 1.000 de euro, fără ore suplimentare? De aici candidaţii încep târguiala pe „condiţii”.

La jumătate de oră după deschiderea bursei angajatorii sunt ca sub asediu. Au aflat ce vor românii şi şi-au făcut o strategie de bătaie. Unul îl ia pe „nu ştiu” în braţe la toate întrebările incomode. O tânără subţirică, delicată ca o păpuşă, se foloseşte de farmecul personal – priveşte candidaţii fix în ochii, rămâne calmă şi zâmbitoare, îşi notează fiecare întrebare şi promite că o să-şi întrebe şefii când ajunge la Bucureşti.

Ce vor sindicatele „italienilor”

La bursă au venit şi doi români, lideri sindicali în confederaţiile italiene. Deşi n-au apucat să vorbească între ei înainte de a da interviuri presei, declaraţiile au fost identice. Sindicaliştii au considerat că este o idee bună bursa locurilor de muncă de la Roma, dar are câteva probleme. În primul rând, angajatorii şi funcţionarii Ministerului Muncii trebuie să vină cu o „ofertă complexă” care să asigure locuri de muncă atât bărbaţilor, dar şi nevestelor lor, dacă vor ca oamenii să se gândească serios la întoarcerea în ţară. Apoi, angajatorii ar trebui să îşi facă nişte socoteli mai clare în privinţa salariilor pe care îşi pot permite să le ofere, altminteri e greu de crezut că va da careva vrabia din mână.

from gandul.info

Dragobetele sărută fetele!

Ca să nu fiţi singuri întregul an, în 24 februarie prindeţi de mână o fată sau un băiat

Fiul Babei Dochia este considerat ocrotitorul cuplurilor îndrăgostite

Cupidonul autohton e un tânăr voinic, chipeş şi foarte iubăreţ. În fiecare an, pe 24 februarie, se sărbătoreşte Dragobetele, despre care se spune că „sărută fetele” şi care este un fel de Eros sau Sfântul Valentin de pe meleagurile noastre.

Celebrarea sa vine de pe vremea dacilor, atunci când se spunea că marca începutul primăverii şi al anului agricol. Natura revenea la viaţă, la fel ca şi iubirea, toţi locuitorii satelor considerând că era momentul în care se reînnoia firea.

Dragobetele este cunoscut şi sub numele de Dragomir, fiind considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. El a fost preluat de la vechii daci, care credeau că este zeul peţitor, ce oficia în cer, la începutul fiecărei primăveri, nunta animalelor.

Mai târziu, oamenii l-au considerat zeul dragostei, pentru că îi ocrotea şi purta noroc cuplurilor de îndrăgostiţi. Se spune că tinerii care se cunosc pe 24 februarie, se vor iubi tot anul, legătura lor fiind considerată ca o logodnă.

Dimineaţa de Dragobete era prilej pentru flăcăi şi fete să îmbrace hainele de sărbătoare, să se adune în centrul satului sau în faţa bisericii. În cete, tinerii porneau, cântând, spre pădure sau spre luncă, unde făceau focul, iar fetele adunau flori, pe care le puneau la icoane şi apoi le foloseau la descântecele din dragoste. Dacă vremea era urâtă, se strângeau în casa unuia dintre ei şi se întindeau la jocuri şi poveşti.

Pe 24 februarie, satul punea la cale nunţile anului

Toţi cei care participau la sărbătoare credeau că vor fi feriţi de boli. După-amiaza, toţi petreceau, jucau sau cântau, fiindcă se credea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului.În unele zone ale ţării, fetele nemăritate strângeau apă din zăpada netopită sau de pe frunzele de fragi, despre care spuneau că este „născută din surâsul zânelor”, pe care o păstrau cu sfinţenie, pentru că făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase.

Dacă nu era omăt, atunci fetele adunau apă de ploaie sau de izvor. În alte părţi, exista obiceiul numit „zburătorit”. Fetele se întorceau în fugă spre sat, iar dacă băiatul, care urmărea fata ce îi căzuse dragă, era ager şi o prindea din urmă, goana se termina cu un sărut sub ochii tuturor.

Sărutul simboliza logodna, pentru cel puţin un an. Drogobetele era o bună ocazie pentru comunitate de a afla ce nunţi se pregăteau pentru toamnă. Sărbătoarea românească a dragostei poartă mai multe nume, în funcţie de regiune „Sântion de primăvară”, „Ioan Dragobete”, „Drăgostiţele”, „Cap de primăvară”, „Logodna sau Însoţitul paserilor” sau „Ziua îndrăgostiţilor”.

Astăzi, dragobetele se mai ţine doar în olt şi dolj

În popor, se spune că Maica Precistă l-a transformat pe Dragobete într-o buruiană, numită Năvalnic, după ce acesta a îndrăznit să-i încurce şi ei cărările.

Doina Işfanoni, director în cadrul Muzeului Satului, spune că în judeţele Teleorman, Olt şi în unele locuri din Dolj, încă se mai păstrează obiceiurile de Dragobete. Fetele şi băieţii îşi „oficializează” relaţiile în văzul tuturor, acesta fiind actul ceremonial public. Tinerele mai apelează la tradiţiile cu valoare ritualică, pe care le fac fără a fi văzute, atunci când adună omătul, numit zăpada zânelor, pe care îl topesc pentru a fi mai frumoase. (Rodica Neagu)

from gandul.info