ONU IA MĂSURI ÎMPOTRIVA CRIZEI GLOBALE A ALIMENTELOR

Organizaţia Naţiunilor Unite va înfiinţa o forţă de intervenţie care se va ocupa de criza globală a alimentelor. Anunţul a fost făcut marţi de către secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki Moon. Oficialul a făcut apel la ţările dezvoltate să doneze fonduri de urgenţă pentru că Programul Alimentar Mondial a anunţat deja un deficit de 750 de milioane de dolari.

Criza de fonduri a fost declanşată de creştrea preţurilor la alimente. "Prioritatea imediată asupra căreia am căzut de acord este că trebuie să-i hrănim pe cei care nu au de mâncare", a declarat Ban Ki Moon.

"Cerem comunităţii internaţionale şi mai ales ţărilor dezvoltate şi doneze fonduri pentru a acoperi nevoia de 755 de milioane de dolari a Programului Alimentar Mondial. Dacă nu avem fodurile de urgenţă, riscăm să ne confruntăm cu foamete şi revolte de proporţii", a continuat Ban Ki Moon.

Preţurile la alimente au crescut vertiginos în ultimul an. Cauzele sunt multiple, de la creşterea preţurilor la combustibil, la dezastrele naturale şi cererea foarte mare din ţările în curs de dezvoltare.

Criza alimentelor a dus deja la apariţia revoltelor în ţări sărace din zone precum Caraibe, Africa şi Asia.

Mai multe ţări asiatice, precum Filipine, au decis să raţionalizeze orezul iar altele, printre care şi Vietnamul, au anunţat pedepse aspre pentru cei care vând alimente pe piaţa neagră.

Antena 3,

Biocarburanţii: crimă impotriva umanităţii

Fabricarea masiva de biocarburanti a fost catalogata de raportorul special al ONU pentru dreptul la alimentatie Jean Ziegler, drept crima impotriva umanitatii.

Acesta a cerut Fondului Monetar International sa isi schimbe politica privind subventiile agricole afirmand ca agricultura trebuie subventionata in sectoarele in care asigura supravietuirea populatiilor.

Oficialul ONU a declarat ca lumea se indreapta catre o lunga perioada de tulburari si de conflicte legate de cresterea preturilor si de alimentele modificate genetic.

Data: 14 aprilie 2008

Sursa: Le Figaro

REACŢII INTERNAŢIONALE. SUA CALIFICĂ DREPT „INTOLERABILĂ” SITUAŢIA DIN SERBIA

Statele Unite au protestat oficial joi pe lângă guvernul sârb, calificând drept „intolerabilă” situaţia care le-a permis manifestanţilor sârbi să incendieze ambasada americană de la Belgrad, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Sean McCormack. În acelaşi timp Nicholas Burns, numărul trei în ierarhia Departamentului de Stat, a purtat o discuţie telefonică cu Vojislav Koştuniţa, prim-ministrul Serbiei, şi cu ministrul sârb de Externe cărora le-a transmis protestul faţă de incursiunea manifestanţilor şi măsurile "total insuficiente" de securitate asigurate de forţele de ordine sârbe.

Secretarul general al Consiliului Europei, Terry Davis, s-a declarat joi seară „şocat şi întristat” de violenţele care au urmat manifestaţiei contra declaraţiei de independenţă a Kosovo la Belgrad. El a cerut autorităţilor sârbe să condamne „ferm şi fără condiţii” aceste acte. „Sunt convins că marea majoritate a sârbilor sunt opuşi violenţei, dar ei au fost luaţi ostatici de o minoritate de spărgători şi de vandali ale căror acte fac mult rău reputaţiei populaţiei sârbe”, a adăugat Terry Davis.

Cristina Gallach, purtătorul de cuvânt al diplomatului şef al UE, Javier Solana, a apreciat incidentele de la Belgrad ca fiind „total inacceptabile” facând un apel la „calm şi reţinere”, în timp ce ministrul sârb de Externe, Vuk Jeremic, consideră că atacurile „Au afectat imaginea Serbiei în străinătate şi nu reprezintă sentimentele colective ale poporului sârb”. El a precizat că Guvernul sârb nu va permite repetarea unor asemenea acte de violenţă pe teritoriul Serbiei.

Atacurile violente ale sârbilor nu au trecut neobservate nici de oficialităţile Naţiunilor Unite. Consiliul de Securitate al ONU a condamnat violenţele comise joi asupra ambasadelor de la Belgrad şi a reamintit principiul inviolabilităţii misiunilor diplomatice.

Citiţi BELGRAD. AMBASADA SUA, INCENDIATĂ. ÎN CLĂDIRE A FOST GĂSIT UN CADAVRU CARBONIZAT

Antena3.ro

Tadici a declarat că Serbia nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo

Reacţia premierul sârb la declararea independenţei fostei provincii Kosovo nu a întârziat să apară. Acesta a declarat că Serbia nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo. Mai mult, acesta a spus că va întrerupe orice legătură diplomatică cu ţările care susţin independenţa Kosovo.

Premierul sârb Vojslav Koştuniţa a condamnat declararea independenţei Kosovo, pe care l-a numit "un stat fals", relatează agenţiile de presă.

Rusia cere o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU.

Anhazia şi Osetia de Sud cer să le fie recunoscută independenţa. Cele două republici separatiste proruse invocă precendentul Kosovo.

Guvernul regional basc a declarat că proclamarea independenţei Kosovo este "o lecţie de urmat" în materie de rezolvare a "conflictelor de identitate",
from adevarul.ro

UN NOU STAT PE HARTA EUROPEI. KOSOVO ŞI-A DECLARAT INDEPENDENŢA

Premierul kosovar, Hashim Thaci, a citit în Parlament declaraţia de independenţă a statului Kosovo, în care se precizează că noul stat va fi „consacrat păcii şi stabilităţii”. Declaraţia de independenţă a fost votată de parlamentul din Priştina. „Noi, liderii poporului nostru, aleşi pe cale democratică, prin această declaraţie, proclamăm Kosovo un stat independent şi suveran", a declarat Thaci în faţa Parlamentului. "Această declaraţie reflectă voinţa poporului nostru", a adăugat el.

Naţiunea Kosovo "va fi creată pe baza planului Ahtisaari", care preconizează pentru provincia din sudul Serbiei o independenţă "sub supraveghere internaţională", asigurată de o misiune a Uniunii Europene. Deşi aprobat de statele occidentale, planul a fost blocat în Consiliul de Securitate al ONU de Rusia, ostilă independenţei provinciei.

Cea mai mare provocare pentru Kosovo va fi viabilitatea economică

Kosovo este cea mai săracă regiune din Balcani, iar după proclamarea independenţei viabilitatea economică devine cea mai importantă provocare cu care se va confrunta. Uniunea Europeană a cheltuit, până în anul 2004, sume ce s-ar putea ridica la aproximativ 11 miliarde de dolari. Această învestiţie a condus la crearea unei societăţi de consum. În acelaşi timp, pe fondul incertitudinilor legate de statutul provinciei, producţia a fost neglijată- Infrastructura rutieră se află într-o stare proastă, numerase zone rurale sunt lipsite de electricitate 12 ore pe zi, iar rata şomajului atinge 45% din populaţie.

Banca Mondială a realizat un raport din care reiese că circa 37% din locuitorii provinciei Kosovo trăiesc sub pragul sărăciei, cu mai puţin de 1,5 euro pe zi. 15% dintre aceştia trăiesc cu mai puţin de un euro pe zi. „Mai mult de un kosovar din zece se scoală dimineaţa flămând şi se culcă seara tot flămând”, a declarat Frode Mauring, şeful reprezentanţei din Kosovo a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Analistul Muhamet Mustafa este de părere că „un Kosovo independent ar beneficia de încrederea investitorilor străini şi am avea totodată acces la pieţele financiare internaţionale”, adăugând că populaţia tânără din regiune vrea să muncească. Conform analiştilor, sectorul energetic este promiţător. Rezervele de cărbune din Kosovo sunt estimate la 15 miliarde de tone, iar cele de minerale la mai multe miliarde de tone. „Rezervele de aur, nichel şi crom ar putea fi peste estimări”, potrivit unui studiu realizat de o comisie independentă pentru mine şi minerale din Kosovo, conform căruia a fost identificată şi prezenţa aluminiului, cuprului şi zincului.

Kosovo, o provincie disputată

Kosovo a fost, de-a lungul istoriei, un teritoriu al cărui control a fost revendicat, succesiv, de sârbi şi de albanezi. Disputa asupra provinciei, veche de câteva secole, a ajuns până în zilele noastre. În secolul al XII-lea, Kosovo făcea parte din imperiul sârb. A fost perioada în care dinastia Nemanjic a construit numeroase mănăstiri şi biserici, pentur a impune credinţa creştină. Balanţa etnică începe să se încline în favoarea musulmanilor şi albanezilor după înfrângerea sârbilor de Imperiul Otoman în bătălia de la Kosovo Polje, în 1389. Dominaţia turcă durează mai multe secole.

În 1913, Serbia preia controlul asupra provinciei, după războaiele balcanice. 33 de ani mai târziu, este integrată în Federaţia Iugoslavă comunistă a lui Tito. Ajuns lider la Belgrad, Slobodan Milosevic se erijează în apărător al sârbilor minoritari din Kosovo şi reduce considerabil autonomia proviciei printr-o revizuire a Constituţiei.Acesta este şi momentul în care albanezii kosovari pun la cale planul de independenţă.

În 1992, Ibrahim Rugova este ales lider la Priştina. El proclamă rezistenţa pasivă pentru a obţine independenţa şi organizează instituţii paralele. Cinci ani mai târziu, se înfiinţează Armata de Eliberare a Kosovo -UCK, armată care porneşte războiul de gherilă împotriva forţelor sârbe. Preşedintele Slobodan Miloşevici nu rămâne, însă, pasiv. La începutul lui 1998, peste 10.000 de albanezi din Kosovo sunt ucişi, în doar două luni. Văzând proporţia catastrofei umanitare, comunitatea internaţională intervine.

În 1999, din martie până în iunie, NATO bombardează teritoriul sârbesc. Belgradul este obligat să-şi retragă trupele din Kosovo, care intră sub adminsitraţia ONU. În vara aceluiaşi an, 200.000 de sârbi fug din provincie, de teama represaliile separatiştilor albanezi. În 2005, parlementul kosovar adoptă o rezoluţie pentru crearea unui stat independent. La finalul anului, fostul preşedinte finlandez, Martti Ahtisaari, mandatat de ONU, începe o misiune pentru stabilirea statutului definitiv al Kosovo. Planul său, care prevedea o independneţă condiţionată şi controlată, a fost prezentat acum un an. La Consiliul de Securitate al ONU, americanii şi europenii l-au spirjinit. Rusia s-a opus, însă, susţinând Serbia, iar proiectul a fost abandonat.

PORTRETUL ECONOMIC AL STATULUI KOSOVO

Antena3.ro