Se afișează postările cu eticheta martisorul. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta martisorul. Afișați toate postările

sâmbătă, martie 01, 2008

1 MARTIE. DATINA ÎNTÂMPINĂRII PRIMĂVERII LA ROMÂNI

Astăzi este 1 martie, o zi în care sărbătorim venirea primăverii. Cu această ocazie bărbaţii oferă doamnelor mărţişoare, în semn de apreciere. Mărţişorul este o veche sărbătoare, specific românească, care anunţă venirea primaverii. Se consideră că şnurul impletit cu fir alb şi roşu este aducător de fericire şi noroc. Treptat la acesta, oamenii au adăugat de-a lungul timpului diverse alte simboluri ale norocului: de la trifoiul cu patru foi, până la cele mai diverse podoabe. În vechime mărţişoarele erau purtate până când copacii începeau să înflorească şi apoi atârnate de crengile lor.

Mărţişorul, la fel ca şi alte obiceiuri, se bazează pe credinţe şi practici diferite de la o zonă la alta. Unii oameni cred că în luna martie omul este foarte vulnerabil. Alţii cred că în această lună se pot face farmece şi vrăji, de unde şi această nevoie de protecţie suplimentară. Potrivit tradiţiei, mărţişorul se pune înainte de răsăritul soarelui, înainte de a coborî din pat. Se spune că trebuie să îţi legi mărţişorul înainte să atingi pământul, iar în felul acesta vei fi protejat.

Mărţişorul se ţine între trei şi nouă zile, în funcţie de zonă: în Dobrogea acesta se poartă până când vin păsările călătoare, în Transilvania, până când înfloresc primii arbuşti, iar în Muntenia, mărţişorul se pune pe un copac înflorit ca să te bucuri de flori, dar şi de rodul lor. Tot în Muntenia, tinerii cumpără caş dulce şi vin, din moneda de aur sau argint, pentru a avea pielea albă şi pentru a fi rumeni ca vinul, iar la final dau o petrecere. Însă, oricare ar fi tradiţia, femeile sunt întotdeauna autoarele principale ale acestor moduri de a transpune în realitate convingerea şi spiritul acestei datini a Mărţişorului.

Antena 3

vineri, februarie 29, 2008

BULGARII NE ACUZĂ CĂ LE-AM FURAT OBICEIUL MĂRŢIŞORULUI ŞI AL BABEI DOCHIA

„Românii încearcă să uzurpe obiceiul tradiţional bulgăresc al Babei Marta şi al martenitsa!” Este vorba practic despre sărbătorile Babei Dochia şi Mărţişorului. Avertismentul apare în presa bulgară de astăzi, care acuză românii că şi-au însuşit cele două ritualuri bulgăreşti, pe care le-au redenumit apoi, fără niciun fel de ruşine. Vecinii de la sud ne pun astfel la zid pentru nevinovatul simbol al primăverii, învinuindu-ne de un fals ordinar. „Oricine navighează pe Internet poate cădea în plasa falselor informaţii potrivit cărora şnurul alb-roşu face parte dintr-o sărbătoare tradiţională românească, numită mărţişor”, scriu jurnaliştii publicaţiei Standart.

O privire mai atentă asupra celor două obiceiuri ne arată însă că ele datează din cele mai vechi timpuri în cele două teritorii, cu tot cu asemănările care au atras de data asta suspiciunile bulgarilor. Este şi normal ca între datini să existe legături, având în vedere vecinătatea dintre cele două popoare. Mai mult, sărbători similare de celebrare a primăverii găsim şi în Macedonia sau Albania.

În România, cele mai vechi dovezi ale sărbătorii tradiţionale de mărţişor au fost găsite de arheologi la Schela Cladovei, în Mehedinţi, şi datează de acum mai bine de 8.000 de ani. Acolo au fost găsite pietre de râu cu urme de vopsea albă şi roşie, culorile a căror împletire simbolizează geneza şi regenerarea vieţii. Mărţişorul este cunoscut în popor drept sărbătoarea tradiţională a primăverii, ocazie cu care femeile primesc mici cadouri legate cu un şnur alb-roşu.

Datina asemănătoare din Bulgaria poartă numele de Martenitsa şi este legată de perioada hanului Asparuh, cel care i-a condus pe bulgari pe teritoriul actualei lor ţări în anul 681. Atunci apare pentru prima dată împletirea a două fire – alb şi roşu – ca simbol care îi fereşte pe oameni de necazuri. Ca şi la români, martenitsa se poartă din prima zi a lunii martie. De cele două fire răsucite între ele se agaţă monede sau mărgele, ca o amuletă protectoare împotriva spiritelor rele.

O altă sărbătoare pe care bulgarii ne-au acuzat că le-am furat-o este cea a Babei Marta, echivalentul Babei Dochia, la noi. Aceasta este una dintre cele mai îndrăgite datini din calendarul popular bulgăresc, făcând referire la o bătrână care îşi schimbă dispoziţia de la o zi la alta. Atunci când Marta zâmbeşte, soarele străluceşte pe cer, iar atunci când este supărată, vremea urâtă îşi face simţită prezenţa.

Antena3.ro