Ciocolata cu lapte îngraşă afacerile producătorilor de dulciuri

Românii se dau în vânt după tabletele de ciocolată, produse care se află pe primul loc în preferinţele de consum atunci când e vorba de dulciuri. Aceasta este concluzia unui studiu recent al companiei de cercetare Nielsen.

Piaţa tabletelor de ciocolată a ajuns în 2007 la 392 milioane de lei, adică circa 120 de milioane de euro, înregistrând o creştere cu 10% faţă de anul anterior. Datele vizează exclusiv clasicele tablete de formă dreptunghiulară, care pot fi de ciocolată simplă sau ciocolată cu diverse ingrediente: fructe, alune, cu umplutură (cremă, caramel) etc.

Dacă în 2006 volumul desfacerilor pe această piaţă fusese de peste 16.000 de tone, în 2007, cantitatea vândută a depăşit 17.500 de tone. Cea mai importantă creştere s-a înregistrat în perioada iunie-octombrie 2007, când vânzările s-au majorat cu 12 procente comparativ cu intervalul similar din 2006.

„Segmentul tabletelor de ciocolată reprezintă 60% din piaţa românească a ciocolatei“, estimează Doina Cavache, corporate affairs manager la Kraft Foods România. Reprezentanţii companiei susţin că în ţara noastră consumul de ciocolată pe cap de locuitor se situează puţin sub valoarea de două kilograme pe an, în timp ce în unele state occidentale, consumul anual este de opt - zece kilograme pe cap de locuitor.

Cinci mari producători deţin 9/10 din piaţă

Conform studiului realizat de compania Nielsen, din punctul de vedere al volumului de vânzări, principalii jucători sunt Kraft, Cadbury, Supreme Group, Heidi Chocolat şi Ferrero, aceştia deţinând împreună o cotă de piaţă de 90,3%. Situaţia se păstrează neschimbată în ceea ce priveşte valoarea vânzărilor, cei mari cinci producători având o cotă de piaţă de 91,8%.

Anul trecut, românii au preferat tabletele Poiana, Africana, Milka, Primola şi Laura. Cele cinci branduri au avut o cotă de piaţă, raportată la volumul vânzărilor, de 64,4%. În funcţie de valoarea vânzărilor, acestea au deţinut 65% din piaţă, Milka trecând de data aceasta pe a doua poziţie, urmată de Primola şi Africana.

Continuarea pe capital.ro

Supermarketurile din UE ar putea fi anchetate pentru abuzuri de putere

Un grup de eurodeputati vor sa ceara Comisiei Europene sa ancheteze efectele concentrarii sectorului european de supermarketuri asupra producatorilor si consumatorilor. Mai mult, acestia ar putea cere Comisiei sa propuna masuri si reglementari pentru a proteja consumatorii si producatorii de posibilele abuzuri ale marilor lanturi de supermarketuri.

Parlamentarii europeni vor sa solicite DG Concurenta (directia care se ocupa e concurenta la nivelul UE) sa faca o ancheta privind efectele concentrarii sectorului supermarketurilor, dar si sa evalueze abuzurile legate de puterea de cumparare care ar putea fi generate de o astfel de concentrare. Ei sustin ca acest fenomen are efecte asupra micilor intreprinderi, furnizorilor, dar si a consumatorilor. Tocmai din acest motiv, Comisia trebuie sa propuna masuri adecvate, inclusiv reglementari, pentru ca toate categoriile care ar putea fi afectate de abuzul de putere al supermarketurilor sa fie protejate.

Context

Pe intreg teritoriul UE, sectorul de vanzari cu amanuntul este dominat din ce in ce mai mult de un numar mic de lanturi de supermarketuri, care devin "gardienii sectorului" si isi exercita controlul asupra unicului access veritabil pe care il au agricultorii si alti distribuitori la consumatorii din UE, argumenteaza europarlamentarii.

Concentrare a pietei de retail
La nivel european, potrivit datelor din 2005 puse la dispozitia eurodeputatilor, primii 5 retaileri - Carrefour, Metro, Tesco, Rewe si Schwarz Group - detin o cota de piata de peste 70% in domeniul bunurilor alimentare. In Finalnda, nivelul este de 90.02%, in Suedia - 81,8%, Irlanda- 81.4%, Austria 78,7%, Germania 70,1%, iar in Franta 70%. Dintre tarile Europei Centrale si de Est, Slovenia este tara in care primii 5 retaileri au cea mai mare cota din piata, adica 80%, in timp ce in Romania, tot la nivelul anului 2005, la care se refera argumentele eurodeputatilor, procentul din piata detinut de acestia, la alimente, era de 19,2%.

Avantaje vs. dezavantaje

furnizori: Documentul citat sustine ca informatiile colectate din

UE indica faptul ca supermarketurile abuzeaza de puterea lor de cumparare pentru a-i obliga pe furnizori - atat pe cei din Uniune, cat si din afara ei - sa reduca preturile la un nivel "imposibil de sustinut si pentru a le impune conditii inechitabile". Aceste conditii si presiuni exercitate asupra producatorilor au efecte negative asupra calitatii conditiilor de munca si asupra protectiei mediului.

consumatori: Consumatorul se bucura de pretul mic, insa este lipsit de varietate. In timp, efectele pot fi in defavoarea lui, argumenteaza initiatorii.
La randul lor, consumatorii s-ar putea confrunta cu o scadere a diversitatii produselor oferite, "a patrimoniului cultural reprezentat de acestea si a numarului de puncte de vanzare cu amanuntul", mai arata parlamentarii europeni.

Chiar daca la nivelul statelor membre mai exista reglementari prin care se urmareste limitarea unor astfel de abuzuri a supermarketurilor, este nevoie de armonizarea legislatiei comunitare in domeniu intrucat, sustin initiatorii declaratiei, marile supermarketuri opereaza din ce in ce mai mult la nivel transfrontalier.

Mai lipsesc 70 de semnaturi din 392 (adica 18%)

Initiativa acestei actiuni au avut-o eurodeputatii Caroline Lucas, Gyula Hegy, Janusz Wojciechowski, Harlmen Desir si Helene Flautre. Initial, data limita pentru strangerea de semnaturilor a fost 24 ianuarie, insa initiatorii au cerut o prelungire pana in 31 ianuarie, intrucat mai lipsesc doar 70 de semnaturi. Declaratia are nevoie de un minim de 392 semnaturi pentru a fi inaintata Comisiei Europene. In ceea ce-i priveste pe eurodeputatii romani, 26 din 35 au semnat pana acum declaratia. Anne-Marie Blajan
[HotNews.ro]