"Capsunarii" au ajuns in librarii

Miguel Pajares a editat o carte in care deseneaza portretul imigrantilor romani din Spania.
Romanii care muncesc in Spania au ajuns subiectul unei cercetari stiintifice amanuntite. O lucrare de doctorat la inceput, teza „Inmigrantes del Este”, scrisa de Miguel Pajares, s-a transformat intr-o carte ce contureaza portretul romanilor, care au devenit al treilea grup de imigranti din Spania, ca numar. Intreaga poveste a „capsunarilor” a incaput in 250 de pagini si costa 16,5 euro.

„Romanii vor sa fie invizibili”

„Individualist”, „asociabil”, dar „calificat mai bine decat munca pe care o face”, asa arata emigrantul roman din Spania in viziunea lui Miguel Pajares, cercetator la Universitatea din Barcelona, care lucreaza si la un centru de integrare sociala a emigrantilor.

„Am facut aproximativ 40 de interviuri cu romani si peste 30 cu spaniolii care au intrat des in contact cu romanii, care lucreaza cu ei, selectati din serviciile sociale sau dintre cei care-i angajeaza. Am facut vizite in asociatiile lor, multa munca de teren care a fost mai utila decat orice statistica si prin care mi-am facut multi prieteni din comunitatea romaneasca. Am studiat procesul migratiei, dar cel mai interesant este pe ce loc s-au asezat romanii in societatea spaniola si, mai ales, in spatiul muncii. Si am tras niste concluzii”, spune autorul, in biroul sau din Barcelona, in care se ciocnesc numerosi imigranti stabiliti in Spania care-si cauta un rost in capitala.

Concluziile lui Pajares nu sunt cu nimic mai rele sau mai bune fata de perceptia spaniolului de rand vizavi de „capsunari”, insa au o baza stiintifica si coerenta.

„Romanii sunt foarte bine inclusi in piata muncii, dar sunt mai bine calificati decat ceea ce fac aici in Spania. Ca integrare in societate, in viata de zi cu zi a Spaniei, am observat ca romanii vor sa fie un pic invizibili, si asta pentru ca stiu foarte bine ca imaginea societatii spaniole asupra romanilor nu este buna. Romanii care sunt aici si care muncesc normal, cu acte, stiu foarte bine ca spaniolii au o imagine proasta despre cei care vin din Romania, si reactia este sa se ascunda, sa stea invizibili. Pleaca de la munca direct acasa si nu participa la viata sociala. Are legatura putin si cu individualismul, pentru ca este o caracteristica a romanilor care vin aici”, explica spaniolul, care a descoperit ca romanii nu au o comunitate in adevaratul sens al cuvantului. Nu fac festivaluri, nu se aduna la intalniri decat daca este ceva foarte important sau daca au nevoie de un nou loc de munca.

Ii aduna doar biserica

„Se intalnesc doua-trei familii duminica dimineata, si-atat. Exista, desigur, exceptii, dar tendinta generala este de a sta in grupuri mici, nu de a forma o comunitate. Singurul lucru care-i aduna ramane biserica”, adauga Pajares, care vede in religie unicul liant adevarat dintre cei 50.000 de imigranti romani stabiliti oficial in Catalonya sau dintre cei un milion - tot cat arata cifrele oficiale - din intreaga Spanie.

In alte studii pe care antropologul spaniol le-a scris pana la teza in care face portretul imigrantilor romani, acesta spune ca a descoperit ceva foarte important in grupurile de emigranti: „reteaua” care exista intre ei si care ii ajuta sa se adapteze intr-un mediu ostil.

„In general, imigrantii au legaturi puternice, se ajuta intre ei, si am cautat asta la romani. Insa am descoperit ca „reteaua” lor este formata doar din familie si prieteni apropiati, dar nu mai mult de-atat. Din aceasta cauza, partidele politice ale imigrantilor romani nu au viitor in Spania, in parte pentru ca acesti oameni nu sunt organizati intr-o retea mai mare”, adauga Miguel Pajares.

CAPITOL APARTE

Rromii veniti din Romania si „azilul”

Cartea lui Pajares face si istoricul grupurilor de romani care au ajuns in Spania. Astfel, primii imigranti s-au stabilit la Coslada (Madrid), si erau adventisti ca si confesiune. Apartenenta la o mica minoritate religioasa care are un grup important in Spania este, conform antropologului, unul dintre factorii favorizanti ai cresterii numarului romanilor care au ales Spania.

In acelasi timp, un capitol separat le este dedicat tiganilor romani care au emigrat in Spania. Autorul face o scurta istorie a emigratiei populatiei de origine rroma dupa 1989, facand o paralela cu emigratia celorlalti romani. Rromii, care au emigrat in majoritate in conditii de „refugiati” in anii ‘80, au continuat sa fuga folosindu-se de aceeasi tehnica si in anii care au urmat Revolutiei, cerand azil politic.

In Spania, inceputul emigratiei tiganilor romani a fost anul 1998 - cand au venit aproximativ 500 in apropiere de Madrid -, chiar daca au mai existat mici valuri intre 1994 si 1997. Aceasta categorie de emigranti romani a fost in acea perioada principalul grup care cerea azil politic in Spania. In Catalonya, datele oficiale numara 1.100 de rromi, cei mai multi fiind din Tandarei, un grup distinct la care face dese referiri Pajares.

MOTIVE

„Romanii meritau o carte”

Despre motivele pentru care a tinut sa editeze o carte despre „capsunari”, Pajares explica: „A fost lucrarea mea la universitate, si am tinut sa iasa pe piata si in librarii pentru ca este un fenomen care preocupa societatea spaniola. Am facut multe lucrari despre imigratie in anii trecuti, iar de trei ani ma ocup de romani indeaproape. Lucrez in Centrul de Cercetare la Universitatea din Barcelona si ma preocupa acest tip de studii despre romani. Mai ales ca, dupa ecuadorieni si marocani, romanii sunt al treilea grup de imigranti ca marime, care s-a dezvoltat in ultimii ani, si despre care nu existau studii pana acum, asa ca meritau o carte”

IN FLOAREA VARSTEI

„Capsunarii” - foarte tineri

In Catalonya, locul in care Pajares si-a facut majoritatea interviurilor, romanii au ajuns sa numere - oficial - 50.000 de persoane. Astfel, in aceasta zona, comunitatea de imigranti romani este in top trei, depasindu-i doar marocanii - 160.000 - si ecuadorienii - 61.000. Ei sunt insa sunt in majoritate tineri, si din aceasta cauza sunt vazuti drept o infuzie de forta de munca excelenta.

„Daca este sa ma refer la varsta, ma limitez in a semnala ca media de varsta a rezidentilor romani din Spania este de 30 de ani - conform Anuarului Statistic al Strainilor. 29 de ani la femei si 31 de ani la barbati”, explica antropologul.

AUTORUL

Specialist in imigratie

Miguel Pajares, autorul cartii „Inmigrantes del Este”, este nascut in 1950, la Palencia, este necasatorit, dar are un copil de 7 ani. A venit in capitala Spaniei acum 25 de ani, unde a studiat Biologia. A lucrat in ultimii ani in domeniul imigratiei si are un doctorat in antropologie sociala.

De fapt, cartea despre imigrantii romani a fost in prima faza teza sa de doctorat, pe care a refacut-o si a dat-o spre publicare. Pajares este cercetator stiintific la Universitatea din Barcelona, Departamentul de Antropologie sociala.
from evz