Speologii se plang ca autoritatile nu iau masuri impotriva "hotilor de pesteri".
Hotii jefuiesc nestingheriti pesterile cu oase din Transilvania. „Prada” favorita a traficantilor sunt osemintele ursului de pestera (Ursus Spaeleus). Depozite de oase însemnate exista atât în pesterile din Muntii Sureanu, cât si în cele din Apuseni.
Indivizii intra nestingheriti în pesteri si, în unele cazuri, dau peste depozite din care-si aleg cranii si oase dupa ce parcurg doar 200 de metri prin „maruntaiele muntelui”. Tocmai din cauza „hotilor de pesteri” clubul Speologic Proteus, din Hunedoara, a decis sa închida cu un zid si o usa metalica mica pestera Cioclovina Uscata. Au închis, au pus lacat, dar de vreo patru ori în ultimii trei ani l-au gasit spart, iar acum încearca sa gaseasca o noua modalitate de închidere a intrarii.
Pentru colectii particulare
Craniile si oasele de urs de pestera sunt scoase din tara extrem de usor si vândute în colectii particulare. La fel ca si-n cazul kosonilor (monezi din aur) gasiti în preajma cetatilor dacice, si preturile pietei negre pentru oase de Ursus Spaeleus au scazut considerabil în ultimii ani, dupa ce piata a fost invadata cu exemplare scoase din pesterile masivelor Sureanu si Apuseni. De la aproape 1.000 de euro, cât costa un craniu de urs cu 20 de ani în urma, preturile de vânzare au cazut la 200.
Mihai Gligan, seful comisiei pentru protectie din cadrul Federatiei Române de Speologie, este de parere ca oasele ajung, aproape toate, în colectii particulare: „Muzeele din strainatate sunt pline de astfel de piese, asa ca doar colectionarii privati cred ca sunt dispusi sa plateasca pentru ele. M-ar mira ca un craniu de Ursus Spaeleus sa coste acum mai mult de 150 de euro”.
Mihai Gligan povesteste ca în repetate rânduri a încercat sa impulsioneze autoritatile si politia pentru a combate traficul, dar, degeaba. „Îmi vine acum în minte un caz. Un padurar a gasit un individ cu portbagajul plin de oase. I-a aplicat o amenda (pentru ca la noi nu e fapta penala, cum e în tot restul Europei, jefuirea patrimoniului natural), dupa care amenda a fost anulata pentru ca padurarul nu a avut un martor neutru - în creierul muntilor trebuia sa fi avut martor. În legislatia privind patrimoniul si nu numai sunt o gramada de tâmpenii pe care doar o minte româneasca le poate scorni. De exemplu si daca un speolog prinde hoti în pestera, nici macar nu-i poate legitima. Noi, unde putem închide pesterile, le închidem, nu mai asteptam mare lucru de la altii”, spune speologul.
Stapanul e de vina
Reprezentantii Inspectoratului de Jandarmi Judetean Hunedoara spun ca nu au primit pâna acum sesizari oficiale referitoare la traficul de oase de urs de pestera. „Conform legislatiei, proprietarul bunului (în acest caz Ministerul Mediului - n.r.) este obligat sa-si asigure masuri de paza. Jandarmeria asigura paza doar pentru obiective stabilite prin lege sau hotarâri de guvern, iar pesterile nu se numara printre aceste obiective”, spune sublocotenentul Nicolae Raducu, purtatorul de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Hunedoara.
Mihaela Ionescu, administratorul Parcului Natural Gradistea Muncelului–Cioclovina, pe teritorul caruia se afla pestera Cioclovina Uscata, are o varianta mai evoluata decat paza cu jandarmi. „Mie mi se pare mai simplu decât sa ceri jandarmi la gura pesterii, sa amenajezi acolo un mic muzeu, sa aduni mai multi turisti simpli în acel loc, iar hotii vor fi astfel descurajati, nu vor mai risca sa dea nas în nas cu turistii”. Insa pentru amenajarea unui astfel de muzeu nu exista fonduri, a adaugat administratorul parcului.
ALTA „AFACERE“
Bani din oua de dinozaur
În ultimii ani, în satele din Tara Hategului, a fost semnalata de mai multe ori prezenta unor necunoscuti care cautau oua de dinozaur pitic (Thelmatosaurus, specie ierbivora care a populat intens zona în era Cretacicului).
20 de astfel de cuiburi au fost gasite în ultima vreme de catre specialisti doar în apropiere de satul Tustea. Localnicii spun ca au auzit ca peste hotare un ou de dinozaur, în stare buna, se vinde pe piata neagra cu 1.000 de euro. Politistii declara însa ca, in ultimii ani, nu au mai avut semnale privind „braconierii” de acest gen. De altfel ei au si anchetat un singur caz de acest fel, cu patru ani în urma.
from evz
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu