Apa şi solul Clujului sunt otrăvite cu plumb!

Rezultatele de laborator arată că nivelul poluării a depăşit cu mult pragul critic

Laboratorul mobil din cadrul companiei SC RomPetrol Quality Control SRL a prelevat zilele trecute probe de aer, apă şi sol în municipiul Cluj-Napoca. Analizele au fost efectuate conform normelor internaţionale în vigoare, iar rezultatele arată un nivel de contaminare cu plumb mai mare de două ori decât cel admis.

Apa şi solul din Cluj-Napoca sunt pline de compuşi toxici de plumb, iar cifrele depăşesc cu mult media acceptabilă. Astfel, în reţeaua de apă potabilă a Clujului s-au găsit 26 μg de plumb la fiecare litru de apă, când maximul admis de normele Ministerului Sănătăţii este de numai 10 μg/l!

Adică de două ori şi jumătate mai mult! În sol, în loc de 20mg/kg, cât este valoarea prevăzută ca fiind nepericuloasă pentru om, la Cluj s-au găsit 35,8 mg de Pb la fiecare kilogram. Valorile sunt îngrijorătoare cu atât mai mult cu cât autorităţile locale nu întrevăd, deocamdată, măsuri de decontaminare.

De unde provine poluarea

Cele mai importante con­tri­buţii la acest nivel mare de poluare îl au şi l-au avut fabricile şi uzinele locale, cu predilecţie cele din industria de porţelan şi faianţă, industria chimică a vopselelor şi cea de prelucrare a lemnului. Şi minereurile neferoase, adesea bogate în plumb, au avut în trecut o importantă contribuţie. Multe dintre instalaţiile care „duduiau" pe vremea comuniştilor sunt însă închise de mai mulţi ani. Dovadă faptul că aerul este mai curat.

Dar apa din pânza freatică şi solul sunt încă otrăvite cu plumb, iar autorităţile nu au în plan o decontaminare în viitorul apropiat. Atmosfera din centrul oraşului este însă viciată de numărul mare de automobile, cantitatea de CO (monoxid de carbon) măsurată de laboratorul mobil fiind de 4,38 miligrame pe metrul cub de aer, când pragul inferior de evaluare a calităţii aerului este de 5mg/m3.

Prin urmare, chiar la limită. Doar o sută de maşini în plus pe şoselele Clujului ar putea schimba imediat încadrarea acestei analize de la rubrica „valoare acceptabilă" la „valoare inadmisibil de toxică".

Ce-i de făcut ?

Există metode prin care plumbul poate fi „extras" din apă şi din sol. Combinaţiile de plumb nesolubile nu fac rău omului şi, prin urmare, tehnologiile de decontaminare prevăd transformarea substanţelor periculoase (săruri solubile şi oxizi solubili) în altele nepericuloase pentru om. Dar se vor mobiliza oare autorităţile pentru a le aplica?

Campania noastră va continua. Vom culege mărturii şi păreri autorizate, vom prezenta opiniile dumneavoastră şi vom continua dezvăluirile, oferind opiniei publice rezultatele probelor prelevate din aerul, apa şi solul oraşelor României. Citiţi mâine despre Dej şi Câmpia Turzii.

Plumbul, un metal toxic încă foarte utilizat

Plumbul este denumit „metal greu" pentru că are masa atomică 82, fiind cel mai greu element stabil din întregul Sistem Periodic al Elementelor. El a fost utilizat încă din Antichitate, dar multă vreme oamenii nu au ştiut că este toxic. Romanii, de pildă, făceau din plumb elemente de racord pentru apeducte şi multe dintre vopselele folosite în Evul Mediu conţineau compuşi de plumb.

Pe vremea lui Beethoven, cănile se făceau din plumb şi marele compozitor a surzit şi a murit prematur tocmai din cauza intoxicaţiei cu compuşi ai acestui metal. Christian Reiter, şeful Catedrei de Anatomopatologie de la Universitatea din Viena, a dovedit recent că medicul lui Beethoven i-a grăbit moartea acestuia oferindu-i o alifie cu compuşi de plumb pentru o boală banală de piele.

Astăzi, deşi plumbul este considerat toxic, el este totuşi folosit la realizarea bateriilor, iar compuşii lui sunt utilizaţi mai ales ca aditivi pentru benzine. Tot din plumb se fac gloanţele, contragreutăţile pentru fixarea stâlpilor de la căile ferate electrificate şi, pentru că are o temperatură scăzută de topire, din plumb se fac şi elementele fuzibile ale unor matriţe.

Sărurile de plumb sunt folosite de toţi olarii din lume, pentru a realiza stratul lăcuit, fiind indispensabile în producerea teracotei. La nivel mondial, producţia anuală de plumb este de opt milioane de tone, fiind în continuă creştere, în ciuda restricţiilor de utilizare.

Atenţie la vopselele vechi!

Multe case vechi pot avea piese metalice vopsite cu amestecuri ce conţin plumb. Vopseaua albă pe bază de plumb a fost interzisă prin lege, dar galbenul obţinut din cromat de plumb este încă folosit chiar şi în unele ţări membre UE.

Din acest motiv, conform procedurilor stan­dard de vopsit, se interzice curăţirea prin sablare a pie­se­lor metalice vopsite de mult timp, pentru că o astfel de curăţire produce un praf uşor de inhalat, plin de compuşi ai plumbului. Aceste săruri devin veritabile otrăvuri mai ales dacă sunt amestecate cu sucuri de fructe (care conţin acizi). Din reacţia plumbului cu acidul citric, de pildă, rezultă ioni de plumb care sunt foarte uşor de asimilat şi produc otrăvirea rapidă a persoanei.

Care sunt efectele intoxicaţiei cu plumb

Plumbul este un metal otrăvitor care distruge conexiunile nervoase, mai ales în cazul copiilor mici, provocând grave afecţiuni ale sângelui şi creierului. Expunerea îndelungată la plumb sau la una dintre combinaţiile sale solubile (săruri sau unii oxizi, cum ar fi dioxidul de plub - PbO2) provoacă întotdeauna afecţiuni ale rinichilor şi colici abdominale.

Cele mai grave efecte sunt cele înregistrate în cazul bebeluşilor care, dacă ingerează vreme îndelungată apă ce conţine compuşi de plumb, suferă o încetinire permanentă a proceselor cognitive (întârziere mintală) ce uneori duce până la schizofrenie. Dar şi adulţii suferă, intoxicaţiile putând produce chiar moartea. Efectul nociv al plumbului a fost descoperit abia în ultimul secol.

De pildă, astăzi e un fapt cunoscut că acetatul de plumb (cunoscut sub numele popular de "zahăr de plumb"), care era folosit în timpul Imperiului Roman pentru îndulcirea vinurilor, a provocat îmbolnăvirea multor împăraţi romani, dintre care câţiva au înnebunit (Nero), iar alţii au murit din cauza unor boli misterioase, recunoscute azi ca fiind intoxicaţii cu plumb (Hadrian).

Femeile care ingerează chiar şi cantităţi mici de compuşi de plumb devin sterile şi, din acest motiv, instrucţiunile de utilizare a plumbului în toate laboratoarele lumii prevăd ca acest metal să fie manipulat numai de bărbaţi.

La adulţi, cele mai multe cazuri de intoxicaţii cu plumb se înregistrează în rândurile celor care au fost expuşi unui proces industrial de producţie. Dar, dincolo de aceste efecte nedorite ale industrializării, contaminarea cu plumb a apei şi a solului dintr-o regiune este considerată cea mai gravă formă de poluare, pentru că poate produce îmbolnăviri în masă.

Apele se contaminează cu plumb numai prin dever­sările industriale, iar solul devine „bogat" în plumb fie prin scurgerile de benzină (care conţine tetraetil de plumb) din cisternele îngro­pate ale benzinăriilor, fie prin apa contaminată cu plumb ce ajunge în pânza freatică.
from adevarul