“Românii, luaţi drept cobai!”

Profesor în biologie moleculară, Gilles-Eric Seralini, specialist în organisme modificate genetic, a fost invitat de Greenpeace la Bucureşti în perioada 25-29 octombrie.

Organismele modificate genetic (OMG) au fost dezvoltate în anii ’80 pentru a înlocui la scară mondială plantele de bază ale alimentaţiei animale şi umane. În prezent se cultivă soia şi porumb MG în proporţie de peste 99%, în rest bumbac şi rapiţă. La ce servesc? “Plantele transgenice servesc la absorbţia sau fabricarea – fără să moară – a unor pesticide, ne spune Séralini. “Sunt deci plante concepute să conţină pesticide, care pot însă prezenta riscuri pentru sănătate.” Culturile high-tech au fost introduse pe scară largă în SUA în urmă cu zece ani. La sfârşitul anilor ’80, concerne transnaţionale producătoare de pesticide – Monsanto, BASF, Syngenta, Bayer şi filialele lor – au început să fabrice seminţe modificate genetic (MG).

Monsanto deţine astăzi brevetul pesticidului total Roundup. “Vânzările de Roundup, principalul erbicid din lume (comercializat împreună cu seminţele MG – n.r.), au crescut. Soia modificată genetic a fost creată pentru a tolera Roundup.” Erbicidul nu distruge plantele transgene datorita faptului că “ soia se îmbibă ca un burete” cu Roundup.

Soia MG nu este cultivată în UE, unde poluarea apelor cu acest tip de pesticide este deja foarte importantă, apreciază expertul. În cazul porumbului transgenic, de tip Bt (Bacillus thuringiensis), suprafeţele cultivate în Europa sunt de o sută de ori mai mici decât cele biologice. “Planta produce mult insecticid care nu apare în bilanţul firmelor”. În România se cultivă soiul de porumb (bt) MON 810.

LIPSA DE TRANSPARENŢĂ. Ce teste fac companiile pentru a dovedi că produsele lor nu sunt periculoase pentru oameni? “Din păcate”, ne răspunde Seralini, “ştiind că sute de milioane de oameni vor mânca aceste alimente toată viaţa, este un scandal că nu sunt testate pe cobai mai mult de trei luni. Animalelor nu li se ia sânge şi nu li se analizează organele. În plus, testele au fost ascunse.” Directiva CEE/1829/2003 a intrat în vigoare în 2004, obligând firmele să testeze propriile produse modificate genetic şi să publice rezultatele. Monsanto a refuzat să le publice. Cu expertiza cercetătorilor Gilles-Eric Séralini şi Arpad Puzstai, Greenpeace Germania a câştigat, în aprilie 2005, un foarte mediatizat proces împotriva concernului, la Curtea de Apel din Münster. “Noi am reluat testele făcute de Monsanto şi am arătat, publicând rezultatele în revista ştiinţifică internaţională Archives Of Environmental Contamination and Toxicology (www.springerlink.com/content/02648wu132m07804/fulltext.html), că indicau semne de toxicitate pe ficatul şi rinichii animalelor. Ca şi când ar exista un fenomen de otrăvire, de exemplu din cauza efectelor nedorite ale insecticidului produs de porumb”.

CETĂŢENI CRITICI. În UE singura plantă transgenică cultivată în vederea comercializării este porumbul. În Germania şi Franţa au existat deja numeroase cazuri de culturi convenţionale şi/sau bio, contaminate cu OMG. În lipsa unei legislaţii clare, în ultimii ani, numărul litigiilor între agricultori a crescut. Cetăţenii europeni nu acordă credibilitate instituţiilor UE. Cer decizii transparente şi probele lipsei de periculozitate a OMG. Circa 75% dintre europeni refuză consumul de alimente transgenice. (Institutul CSA, oct. 2006). Şi în România? “Consumatorii şi agricultorii români nu trebuie să fie luaţi drept şobolani de laborator. Înainte de-a eticheta produsele şi mai ales de a mânca OMG, trebuie făcute teste serioase”, conclude profesorul Séralini, care va ţine azi, la ora 11:00, o conferinţă de presă la Societatea Română de Radiodifuziune. Publicul interesat este binevenit, anunţă organizatorii: Fundaţia România şi Greenpeace.
from jurnalul