Un barbat care a emigrat in America in perioada comunista a revenit in tara pentru a-si sarbatori centenarul.
Un vrancean care a fugit cu familia in SUA, pe cand avea 71 de ani, s-a intors acasa, saptamana trecuta, pentru a sarbatori implinirea unui secol de viata.
Costica Tanjala, nascut in satul vrancean Colacu, in zilele tulburi ale rascoalei din 1907, a fugit din tara in 1981, dupa care a fost urmat si de cei 11 copii ai sai.
Unul dintre fii lui este cunoscutul artist fotograf Emanuel Tanjala, disident anticomunist. La implinirea varstei de 100 de ani, tatal sau s-a urcat in avion si a venit din Somerville, New Jersey, ca sa mai calce o data glia din satul natal, unde apa Putnei este sugrumata de munti si se incolaceste ca un sarpe in jurul satului.
Ucenic la o pravalie din Focsani
Peste 100 de bunici, unchi, matusi, cumnate, cuscre, gineri, nepoti, stranepoti si veri s-au adunat, sambata trecuta, la casuta veche din satul Colacu.
Dupa ce s-a recules la mormintele celor dragi, numeroasa familie s-a pus pe depanat amintiri. Toti s-au adunat in jurul lui Costica Tanjala cand acesta a inceput sa povesteasca franturi din viata lui.
In 1920, a fost trimis de parinti sa lucreze la pravalia de coloniale, delicatese si branzeturi a unui patron din Foscani. „Am fost baiat harnic, ascultator si econom, astfel incat patronul m-a lasat sa urmez scoala comerciala la seral“, isi aminteste Tanjala.
Ruinat de comunisti
A parasit magazinul dupa ce fiul patronului l-a palmuit intr-o zi. „Am zis ca mai bine ma bat parintii mei, decat sa ma bata strainii“, explica vranceanul. Costica Tanjala a ajuns apoi la o pravalie mai mare a unui negustor din Bucuresti, la recomandarea unui unchi care era functionar la Marmorosh-Bank.
„Il chema Ion Iobu Mocanu si era un patron bun, ca ma invata sa-mi fac pravalia mea si asa a facut“, mai spune barbatul. In capitala, vranceanul si-a deschis propria pravalie.
Venirea comunistilor la putere a insemnat un calvar pentru Costica Tanjala si familia lui. Fotograful Emanuel Tanjala isi aminteste perchezitiile facute de Politie si cum, copil fiind, i-au fost stranse degetele la pianina pentru a spune unde a ascuns tatal sau cateva zeci de sapunuri din fosta pravalie. „Culmea, erau ascunse in pianina“, isi aminteste el.
In 1981, batranul Tanjala decide sa plece in America. Spune ca nu avea de gand sa-si paraseasca tara, dar paharul s-a umplut atunci cand comunistii i-au daramat casa si pravalia din fostul cartier bucurestean Uranus. „Daca mi-au daramat casa, am zis ca mi-a dat Dumnezeu dezlegare sa plec din tara mea“, spune vranceanul.
Impresionat de libertate
Vranceanul, alaturi de mai multe familii din cartier, a renuntat la cetatenia romana, solicitand autoritatilor comuniste sa-l lase sa plece in SUA. „Comunistii socoteau ca acolo e o tara unde se sufera, unde omul este pedepsit. Dar, in loc sa fiu pedepsit, am fost bincuvantat si am primit si pensie, iar copiii mei s-au realizat si imi fac cinste“, explica vranceanul.
Cel mai mult l-a uimit ca peste Ocean putea sa mearga cu Biblia in mana, pe strada, fara sa fie retinut de Politie. „Inainte, chiar si afisarea unei carti a lui Cioran era un delict numai bun pentu a intra cateva zile in beciurile militiei“, explica Tanjala.
Convingeri
Familie de anticomunisti
Familia Tanjala are adanci radacini anticomuniste. Unul dintre membrii familiei, Alexandru Bercuci, cumnatul lui Costica Tanjala, nascut in 1902 în satul Colacu, a fost condamnat, in 1950, la 15 ani de munca silnica pentru ca a facut parte din grupul de luptatori anticomunisti din muntii Vrancei. „L-au legat si l-au adus pe cal ca pe o desaga. Tot satul a fost chemat sa-l vada“, povesteste Emanuel Tanjala. Alexandru Bercuci a murit în închisoarea din Gherla pe 17 ianuarie 1959.
from evz
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu