Cercetările efectuate în ultimii ani au scos la iveală faptul că oamenii mănâncă mult şi în general carne, iar cei care sunt vegetarieni se otrăvesc cu îngrăşămintele folosite la creşterea plantelor
Ultimele statistici arată că oamenii care se hrănesc mai ales cu plante sunt mai slabi, au tenul mai curat şi au un randament intelectual aparent mai mare. Medicii spun însă că, pe termen lung, lipsa proteinelor din alimentaţie provoacă boli grave, ce pot apărea oriunde în organism.
Când spunem "vegetarieni" ne referim la oamenii care nu mănâncă niciodată carne, ouă sau produse lactate. Dar, în realitate, rareori persoanele înregimentate acestui stil de viaţă sunt chiar atât de exclusive.
Cei mai mulţi vegetarieni acceptă să consume ouă şi produse din lapte, iar unii acceptă chiar şi carnea de peşte sau fructele de mare. Conform unui studiu publicat recent de revista "Nature", aceştia din urmă sunt - de fapt - cei mai sănătoşi.
Corpului nu-i plac extremele
Un regim corect conţine în mod necesar ...
Există oameni care se hrănesc numai cu cereale şi fructe şi care cred sincer că omul trebuie să se hrănească precum maimuţele, ca să fie în acord cu natura corpului său animal. Dar niciunul dintre ei nu excelează ca inteligenţă. Motivul?
Lipsa proteinelor şi a grăsimilor nesaturate împiedică buna funcţionare a celulei în general şi a celei nervoase în special. În plus, plantele de azi nu mai conţin ceea ce conţineau odinioară, atât din cauza sărăcirii solurilor, cât – mai ales – din cauza chimicalelor (pesticide, îngrăşăminte) cu care sunt tratate.
Există şi ceilalţi, care se declară de la ei putere "carnivori", dar aceştia sunt de regulă obezi, suferă de ficat şi de rinichi, sau sfârşesc prin a deveni diabetici sau cardiaci, din cauza excesului de substanţe nutritive pe care îl presupune un regim alimentar bazat pe cantităţi mari de proteine. Concluzia nu poate fi decât una singură: corpului uman nu-i plac extremele şi de aceea nu este perfect sănătos decât atunci când e hrănit corespunzător.
"Corect" din punct de vedere alimentar
1. Conform studiilor făcute într-o clinică ce luptă împotriva obezităţii din Boston, Statele Unite, un regim alimentar corect pentru omul modern conţine, în mod necesar, cantităţi mici de alimente. Prin urmare, e foarte important să nu mâncăm la nicio masă până când apare senzaţia de saţietate.
2. Amestecul făcut din zeci de alimente diverse este mai puţin hrănitor decât o masă la care se mănâncă trei-patru (cel mult şapte) tipuri de mâncare. Alegerea acestora trebuie să fie făcută în aşa fel încât să nu consumăm, la aceeaşi masă, produse care se exclud din punct de vedere chimic. Astfel, evreii niciodată nu consumă, în aceeaşi zi, produse lactate şi produse din carne. Talmudul le recomandă "zile" de carne şi "zile" de lapte.
Multă vreme nu a existat o motivaţie ştiinţifică a acestei excluderi tradiţionale, dar studiile făcute la Boston au confirmat pe deplin obiceiul lor. Conform experienţelor, în timpul procesului de digerare a produselor lactate, sistemul digestiv e plin de anumite tipuri de enzime care "atacă" proteinele din carne şi formează împreună nişte nitriţi imposibil de digerat, ce otrăvesc întâi ficatul şi apoi întreg organismul.
3. Mestecatul prelungit şi consumul hranei în condiţii plăcute sunt de asemenea condiţii importante. Mestecatul mai mult timp al unei înghiţituri reduce cantitatea de alimente consumate în timpul obişnuit al mesei. O conversaţie plăcută şi pauzele mari între înghiţituri ne pot ajuta suplimentar în acest sens. Starea psihică de bine este însă factorul esenţial.
Americanii spun că, dacă la o masă două persoane se ceartă, hrana devine otravă pentru ambele, dar şi pentru toţi cei din jur. Ora în care ne hrănim este pentru creier un moment plăcut, când el primeşte o porţie importantă de serotonină, produsă la gândul acestei plăceri. Când suntem fericiţi, tot mecanismul digestiv funcţionează perfect. Şi, dimpotrivă, la cea mai mică indispoziţie, fluidele implicate în procesul digestiei se dereglează (mulţi cunosc senzaţia de greaţă provocată de teama de dinaintea unui examen, de pildă) şi ar fi mult mai bine să renunţăm complet la o masă dacă, dintr-un motiv sau altul, ne-am supărat.
4. Siesta după masă nu trebuie să fie eliminată. Mulţi oameni, care au auzit din multe surse că e bine să faci mişcare, greşesc în acest punct. Cu un elan demn de fapte mai măreţe, ei se avântă în plimbări obligatorii după masă şi se laudă la toată lumea că numai aşa e corect. Dimpotrivă, studiile ştiinţifice spun cu totul altceva.
Toate animalele se "odihnesc" după masă şi există un motiv chimic pentru acest comportament.
Crecetătorii au dovedit că în timpul mersului sistemul endocrin se mobilizează şi produce tironină, un hormon care "atacă" grăsimile stocate şi le transformă în energie, necesară pentru hrănirea muşchilor. Deşi, aparent, mersul ar putea consuma glucidele care tocmai au fost introduse în organism în timpul mesei, în realitate, două procese importante se suprapun: consumul şi stocarea.
Hormonii eliberaţi pentru transformarea glucidelor abia consumate în grăsimi se "contrazic" cu cei care vor exact invers, iar efectul este o stare de nervozitate şi disconfort, foarte dăunător pe termen lung.
5. Proteinele din carne se consumă înainte de siestă, adică la masa de prânz. Dimineaţa se recomandă ouăle şi glucidele, iar seara, supe, salate şi fructe. Această disociere alimentară ajută mult organismul omului modern, care nu e nevoit să tremure de frig noaptea sau să alerge în timpul zilei ca să vâneze şi să adune fructe. Oul fiind un aliment complet, destinat hrănirii puiului, declanşează toate mecanismele necesare vieţii. Suplimentul de glucide (sub formă de miere sau dulceaţă) ajută creierul să intre în regim maxim de funcţionare.
Cercetătorii ne garantează: creierul nu se hrăneşte decât cu glucide şi nu trebuie să-l înfometăm! Când suferă de foame (aşa cum se întâmplă atunci când excludem complet pâinea şi dulciurile din alimentaţie), el declanşează un mecanism de autoapărare şi depune "orbeşte" tot ce mâncăm.
În perioada comunistă, o inedită reclamă la ...
Acest mecanism îl moştenim din lumea animală şi este menit să ajute orice organism viu pe timp de iarnă sau în timpul unei secete, adică în situaţie de "criză". Aşa se explică de ce majoritatea regimurilor de slăbire eşuează, întrucât excluderea unor alimente provoacă dezechilibre mult mai mari decât simpla supraalimentaţie. Pentru ca un organism să înceapă să consume din depozitele adipoase, el trebuie să primească, desigur, raţii de mâncare mai mici decât are nevoie, dar cel puţin de trei ori pe zi.
Mesele trebuie să includă însă toate substanţele necesare vieţii, pentru că lipsa unui singur element, precum magneziul – de pildă – va da peste cap metabolismul glucidelor şi întregul sistem endocrin, iar efectele vor fi altele decât cele scontate.
Vegetarienii şi religia
Primii vegetarieni cunoscuţi de istorie sunt hinduşii din India, budiştii Mahayana şi pitagoreicii din Crotona. Acest comportament alimentar era asociat, din punct de vedere filozofic, cu ideea nonviolenţei la adresa animalelor. Unii învăţaţi spun că şi postul creştin are, ca motivaţie, aceeaşi sursă.
Interesant este că, din punct de vedere religios, carnea nu era strict interzisă de niciuna dintre cele trei religii.
Preceptele spuneau că nu trebuie să fie omorâte animalele pentru a asigura hrana omului, întrucât suferinţa pe care le-o provocăm se va întoarce „împotriva noastră". Ştiinţa modernă a confirmat exact acest aspect.
Astfel, studiile făcute în Germania, pe timpul lui Hitler, care au vrut să verifice ce diferenţă există între carnea „cuşer" a evreilor şi carnea normală, au scos la iveală o concluzie terifiantă: animalele omorâte în mod brutal se sperie îngrozitor şi corpul lor se umple de toxine, otrăvitoare pentru om.
Dimpotrivă, dacă animalul moare liniştit, ca şi când ar adormi, fără să se teamă, carnea lui nu conţine toxinele respective şi este mult mai sănătoasă. Se spune că Hitler, când a aflat acest rezultat, a dat cu dosarele de pământ. A doua zi însă a ordonat conceperea unor procedee de sacrificare a vitelor, care să evite spaima atât de otrăvitoare pentru noi.
Iisus Hristos le recomanda tuturor fructele naturii, dar le-a dat oamenilor şi peşte, pâine sau vin. Iar ştiinţa confirmă pe deplin acest regim alimentar. Conform ultimelor studii, cel mai bun regim alimentar este fundamentat pe cereale, fructe şi carne de peşte, iar dintre băuturi se recomandă mai ales vinul roşu (conţine mai puţini metabisulfiţi).
Peştele s-a dovedit a fi cea mai bună carne pentru om, întrucât, oricum ar fi omorât, în corpul lui nu apar toxine dăunătoare, pentru că peştele nu cunoaşte spaima. Singura "scăpare" a creştinilor care au încercat să-i urmeze sfaturile lui Hristos este faptul că amestecă produsele lactate cu cele de carne. Greşeala este a oamenilor, nu a religiei, pentru că Iisus a spus că tot ce a recomandat Dumnezeu evreilor este perfect adevărat şi el a fost primul care a respectat ad-litteram poruncile din Vechiul Testament.
Biblia spune limpede că, la început, oamenii au fost vegetarieni, dar, după Potop, Dumnezeu a permis consumul de carne, însă fără ca animalele să sufere. Dar puţini creştini interpretează corect aceste legi sfinte. Religia iudaică, mult mai atentă la alimentaţie decât cea ortodoxă, recomandă cele mai sănătoase obiceiuri alimentare.
Prevederile din Kashrut interzic categoric amestecul produselor lactate cu cele din carne şi, pe lângă faptul că recomandă sacrificarea cu blândeţe a animalelor, astfel încât acestea să nu ştie ce li se întâmplă, interzice şi consumul anumitor specii: mamiferele care au copita despicată sau care îşi mestecă hrana, peştii fără aripioară dorsală sau fără solzi şi anumite specii de păsări.
Ce spun specialiştii despre alimentaţia corectă
Am considerat necesar să aflăm părerea unui om care se confruntă zilnic cu problemele pe care le creează dezechilibrele alimentare. Ne-am adresat doamnei Denisa Hodărnescu (foto), medic primar la Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon", din Bucureşti.
- Care sunt afecţiunile provocate de alimentaţia neecologică?
- Pe termen scurt pot fi diverse intoxicaţii acute, meningită, iar pe termen lung – bolile cronice, între care cancerul e cel mai de temut, pentru că substanţele astea chimice, în special azotaţii sau îngrăşămintele, biostimulatorii care se dau ca hrană la animale ca să le stimuleze creşterea sunt periculoase chiar dacă oamenii sunt consumatori de ordinul doi. Produc în special cancer de colon şi de sân.
- Ce credeţi că influenţează alimentaţia: educaţia, gusturile, moda?
- Ţine de educaţie… în ultima vreme am văzut că şi la noi oamenii au început să fie interesaţi de compoziţia produsului înainte să-l cumpere, dar destul de puţini fac chestia asta. Pe mulţi îi vezi însă cum îşi umplu coşurile în hipermarketuri, fără să-şi dea seama ce bombe pline de E-uri pun acolo.
- La noi, obezitatea are vreo legătură cu hrana modificată genetic?
- Obezitatea a început să fie şi la noi o mare problemă, pentru că alimentaţia e din ce în ce mai nesănătoasă. Reclamele au făcut multe victime. Pe lângă alimentele hipercalorice care se vând în fast-foodurile pe care tinerii foarte activi le frecventează, mai e problema uleiurilor folosite acolo, care sunt foarte nocive ca şi conţinut. La toate acestea se adaugă viaţa sedentară… calculatorul, maşina de care te foloseşti. Mersul pe jos e din ce în ce mai rar întâlnit. Este, dacă vreţi, şi o consecinţă a progresului acest stil de viaţă. Numai că noi ar trebui să fim mai atenţi, mai adaptabili.
- Bucătăria tradiţională ne predispune la kilograme în plus?
- Ne predispune acum, pentru că munca noastră este mai sedentară, cum spuneam. Nu este nicio problemă pentru românul din Ardeal, spre exemplu, care mănâncă slană şi munceşte la câmp pe rupte. Dar în mediul urban munca s-a schimbat mult şi menţinerea modului foarte "arhaic" de alimentaţie nu duce deloc spre bine. Sarmalele, ciorbele inundate în smântână, fripturile grase de porc… ar trebui ca doar accidental să mai facem cunoştinţă cu ele.
- Regimurile vegetariene sunt mai sănătoase decât regimurile mixte?
- Eu nu sunt de acord cu regimurile vegetariene exclusive. Noi nu suntem construiţi să fim astfel. Omul este omnivor, nu poate să fie vegetarian. Cu un astfel de regim se ajunge la dereglări serioase, la anemie puternică.
- Dar despre regimul lacto-vegetarian ce credeţi?
- E doar acceptabil. Nu duce la dezechilibre mari, mai ales dacă include şi carne de peşte sau icre. Peştele e un aliment complet, depinde însă şi cum e preparat. ( Laura Toma )
from adevarul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu