De ce apare această stare, cum luptă organismul împotriva acestor neplăceri şi ce putem face pentru a atenua mahmureala ne explică dr. George Dumitraşcu, medic la Spitalul Militar de Urgenţă din Sibiu.
Cea mai mare parte a alcoolului din băuturi este etanolul (alcoolul etilic), însă, în proporţii diferite, băuturile alcoolice conţin şi metanol, o varietate de alcool toxică pentru organism. Vinul roşu ieftin, coniacul, brandy-urile cu fructe şi whisky-urile conţin în ceea mai mare parte metanol, până la doi la sută din volum. În schimb, ţuica, vodca şi băuturile înalt rafinate conţin cea mai mică cantitate de metanol.
În stomac, când băutura este înghiţită, o mică parte din alcool trece încet prin peretele acestuia, în sânge, şi ajunge apoi în creier. Din stomac, alcoolul ajunge în intestinul subţire datorită deschiderii sfincterului inferior al stomacului, pilorul. Băutura curge din stomac în intestin, unde o suprafaţă mai mare de absorbţie a alimentelor şi băuturilor permite alcoolului să fie absorbit mult mai rapid. Atunci când în stomac există deja mâncare, valva pilorică se deschide ceva mai încet.
Sângele încărcat cu alcool ajunge în cele din urmă şi în creier. Aici, neuropeptidele – mici „cărăuşi" care transmit diferite semnale între neuroni -, substanţe care controlează, se pare, sensibilitatea la alcool şi starea de spirit intră în acţiune.
În acest moment, apare senzaţia de bine, relaxarea şi încrederea în forţele proprii. Etanolul din sânge este, de asemenea, şi un bun diuretic. El acţionează asupra glandei pituitare, din creier, şi blochează producerea hormonului vasopresină, care obligă rinichii să reabsoarbă apa din sânge. Alcoolul blochează producţia acestui hormon şi astfel apa din sânge este eliminată de rinichi şi ajunge în vezica urinară.
Odată ce acest circuit hormonal este format, urina se transformă într-un „torent". Sângele alcoolizat ajunge şi în ficat. Aici, etanolul este transformat în acid acetic şi acetaldehidă, „otrăvitoare" pentru organism şi care dă senzaţii de greaţă şi acea senzaţie de „zvâcnire" a tâmplelor. În general, un ficat sănătos procesează etanol în ritm de aproximativ un pahar de vin pe oră, explică dr. Dumitraşcu.
Alcoolul deshidratează organismul
Cantităţile mici de metanol din diversele băuturi sunt transformate şi ele de către ficat în formaldehidă şi acid formic extrem de toxic, care determină cele mai grave simptome ale mahmurelii. Din pricina toxinelor, apar contracturi ale pielii.
Acestea provoacă – pe lângă eliminările de urină - pierderi de apă, iar receptorii sensibili la durere semnalizează creierului durerea şi astfel apar durerile de cap. Pe de altă parte, deshidratarea produsă prin eliminarea apei este însoţită şi de pierderi de minerale din organism: ioni de sodiu, potasiu, calciu şi magneziu.
Acestea dau dureri de cap, greaţă şi senzaţie de oboseală. În creier, alcoolul dezorganizează echilibrul mineralelor, simţurile se slăbesc şi apare acea senzaţie de „văl pe ochi" în ziua următoare festinului stropit cu licori bahice. Tocmai de aceea, pentru a combate mahmureala de a doua zi, în primul rând trebuie compensată pierderea de lichide şi minerale din organism, cea mai indicată fiind apa minerală, iar împotriva durerilor de cap se poate utiliza paracetamolul în combinaţie cu puţină cafea, recomandă dr. Dumitraşcu.
Conţinutul în alcool al băuturilor
Bere – 2-4%
Vinuri albe – 8-10%
Vinuri roşii – 12-14%
Vinuri dulci (vin de Porto, vin de Xeres/Sherry) - 18-20%.
Whisky, rom, gin, coniac - 35–45%
Concentraţii letale
Concentraţia de alcool din organism se determină prin analiza sângelui (alcoolemia) sau prin cantitatea de alcool în aerul expirat şi se măsoară în grame de alcool la litrul de sânge. Cele mai multe decese survin în urma unei intoxicaţii etanolice cu alcoolemie cuprinsă între 1,8 şi 6,7 grame/l. Concentraţiile letale sunt cuprinse între 5,0 şi 8,0 g/l.
from adevarul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu