Ceauşescu este considerat de români atât cel mai bun şi cât şi cel mai rău lider politic

Traian Băsescu este considerat al doilea mare lider politic cu rol istoric din ultimii o sută de ani, după Nicolae Ceauşescu şi înaintea lui Ion Iliescu şi a regilor Carol I şi Mihai I, după ce, în anul 1999, românii nici măcar nu îl plasau în ierarhia primelor zece astfel de personalităţi.

Barometrul Opiniei Publice, realizat de Fundaţia Soros şi dat azi publicităţii, arată faptul că, deşi ierarhiile privind cel mai bun şi cel mai rău lider politic din ultimii o sută de ani s-au modificat în ultimii opt ani, Ceauşescu rămâne figura care marchează cel mai mult mentalul colectiv al românilor, astfel încât dictatorul se menţine pe primul loc în topul liderilor politici. La 18 de la prăbuşirea comunismului, Ceauşescu este considerat, paradoxal, atât cel mai bun lider politic din ultimii o sută de ani, cât şi cel mai rău, clasându-se în fruntea topurilor, la ambele categorii.

Studiul arată că percepţia pozitivă de care se bucură fostul dictator vine din partea celor care consideră, în 2007, că înainte de 1989 „se trăia mai bine" decât în prezent şi că tot atunci „era mai multă libertate" decât în prezent, aceleaşi persoane care manifestă o puternică nemulţumire faţă de guvernul actual.

Potrivit realizatorilor studiului, nostalgicii epocii Ceauşescu nu sunt semnificativ mai în vârstă sau mai săraci sau mai puţin educaţi, singurele indicii de profil specific obiectiv fiind că au o slabă conectare la informaţia modernă care circulă prin internet şi au un capital de relaţii important. "Altfel spus, sunt cei care au trăit mai bine în perioada comunistă, continuă să aibă relaţii influente, nu s-au îmbogăţit după 1989 şi au rămas relativ izolaţi sub aspect cultural, neconectaţi la fluxurile de modernizare electronică", spun autorii Barometrului Opiniei Publice.

Băsescu intră în forţă în topul celor mai buni lideri politici
O altă prezenţă constantă a topurilor este chiar cel care a preluat puterea imediat după căderea regimului comunist şi care continuă să fie o prezenţă activă în viaţa politică post-decembristă - Ion Iliescu. Pe de altă parte, Traian Băsescu intră în atenţia opiniei publice în 2007, în condiţiile în care, în urmă cu opt ani, nu reprezenta un punct de reper.



Astfel, în anul 1999, românii îi plasau pe primele poziţii ale ierarhiei privind cel mai bun lider politic pe Nicolae Ceauşescu (22%), Ion Iliescu (9%), regii Carol I (5%), urmaţi de regele Mihai I, Gheorghiu Dej şi Ion Antonescu cu câte 4 procente, regele Ferdinand, Nicolae Titulescu şi Emil Constantinescu cu câte trei procente, regele Carol al II-lea (2%), în timp ce 8% dintre români optau pentru altă variantă, iar 33% din cei intervievaţi nu au răspuns la întrebare.

În 2007, Nicolae Ceauşescu rămâne pe prima poziţie a topului, cu 23 de procente, urmat însă de Traian Băsescu, cu 15%. Poziţiile următoare sunt ocupate de către Ion Iliescu (7%), regii Carol I (6%) şi Mihai I (6%), Gheorghiu Dej (3%), regele Ferdinand (3%), Nicolae Titulescu (2%), regele Carol al II-lea (2%), Ion Antonescu (2%), Emil Constantinescu (1%). În acelaşi timp, cei care optează pentru altă variantă reprezintă 3% din totalul celor intervievaţi, iar cei care nu doresc să răspundă scad la 28 de procente.

Cei mai răi lideri politici: Ceauşescu, Iliescu, Constantinescu
În ceea ce priveşte ierarhia celui mai rău lider politic din ultimii o sută de ani, primele poziţii ale topului erau ocupate, în 1999, de Nicolae Ceauşescu (22%), Emil Constantinescu (18%) şi Ion Iliescu (7%). În 2007, numele celor care se clasează pe aceste poziţii sunt aceleaşi, însă se schimbă ierarhia. Astfel, pe locul al doilea nu mai este Emil Constantinescu, care scade la opt procente, ci Ion Iliescu, care urcă la 15%, fapt pe care autorii studiului îl cataloghează drept "un caz tipic de reconstruire a imaginii publice despre personalităţile politice cu rol istoric".

Explicaţiile privind această inversare a poziţiilor au la bază două secvenţe majore care ar putea fi semnificative pentru modificarea de imagine publică. Astfel, Emil Constantinescu, după anul 2000, nu a mai fost preşedinte, iar Iliescu, dimpotrivă, pentru patru ani , între 2000 şi 2004, a revenit în postura de preşedinte al ţării, iar exerciţiul puterii şi dezbaterile ulterioare în care a fost implicat au erodat tot mai mult imaginea publică. În acest fel, liderul politic Ion Iliescu a devenit, în decurs de opt ani de zile, de două ori mai nepopular decât era în anul 1999, în timp ce pentru Emil Constantinescu procesul a fost invers, imaginea negativă pe care o avea în 1999 reducându-se considerabil de la 18% la 8% la nivelul populaţiei adulte a ţării.
Barometrul de Opinie Publică (BOP) este un program de cercetare şi analiză a opiniei publice din România, care are în centrul său cercetarea cantitativă - sondaj de opinie - bianuală Barometrul de Opinie Publică, la care se adaugă cercetări dedicate focalizate pe anumite segmente ale societăţii - Barometrul Rural, România Urbană, Barometrul de Gen. BOP are la bază o serie de sondaje reprezentative pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României, realizate de două ori pe an (în mai şi octombrie), cu un eşantion mare (1.800-2.200 persoane), folosind o schemă de eşantionare probabilistă, cu control extern al culegerii datelor.
from adevarul