Legea pentru o alimentaţie sănătoasă în şcoli va schimba meniul elevilor cu fructe proaspete, apă plată, iaurturi naturale şi sandvişuri cu pâine integrală.
Potrivit notei de fundamentare a legii pentru o alimentaţie sănătoasă în şcoli, aprobată în urmă cu două zile de parlament, produsele care vor fi interzise la comercializare în instituţiile de învăţământ sunt cele din categoria "fast-food/junk-food". Este vorba despre produsele de patiserie, biscuiţii, napolitanele, ciocolata, îngheţata, bomboanele, covrigii, hamburgerii, cartofii prăjiţi, chipsurile, snacksurile sărate sau sucurile dulci şi acidulate.
Lista o va face Ministerul Sănătăţii
Ministerul Sănătăţii va începe întocmirea şi actualizarea unei liste a alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, conform recomandărilor specialiştilor în nutriţie.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, consideră că această listă a alimentelor nerecomandate ar trebui să conţină: băuturile răcoritoare, inclusiv cele cu cofeină şi energizantele şi toate alimentele din gama junk-foodurilor, precum croasantele, chipsurile, snacksurile şi biscuiţii dulci sau săraţi.
Schimbare de meniu
"Pe această listă de alimente nerecomandate ar trebui să facă parte şi napolitanele, ciocolatele care nu au cacao, ci conţin înlocuitori şi grăsimi, brânza topită bogată în săruri de topire, margarina şi pufuleţii sau pufarinele. De asemenea, nu trebuie să se permită consumul de produse de patiserie, deoarece conţin 50% grăsimi, şi a acelora de cofetărie, chiar dacă au înlocuitori de zahăr", a explicat prof. Mencinicopschi.
Potrivit acestuia, în buticurile din şcoli ar trebui să se comercializeze fructele proaspete, apa plată, freshurile din fructe (obţinute pe loc prin procesarea fructului), salatele la caserolă, iaurturile integrale naturale şi sandvişurile cu pâine integrală, piept de pui la grătar, salată sau legume. O altă opţiune sunt ouăle fierte adăugate în sandviş sau în salate.
Fast-foodul poate duce la anorexie
Consecinţele consumului de alimente cu un conţinut ridicat de calorii şi care nu sunt sănătoase pentru dezvoltarea copiilor sunt atât de natură fizică, cât şi psihică. Cea mai frecventă dintre bolile care pot apărea în urma unei alimentaţii nesănătoase este obezitatea, cu complicaţiile ei, respectiv diabet zaharat, boli cardiovasculare, osteoporoză, boli endocrine sau ale aparatului digestiv.
Studiile psihologice realizate până în prezent indică faptul că una dintre consecinţele obezităţii este tendinţa şcolarilor supraponderali de a avea o imagine negativă a propriului corp şi o stimă de sine scăzută. Totodată, copiii obezi devin ţinta discriminărilor colegilor de clasă, ceea ce determină un risc crescut de depresie, interiorizare sau apariţia anorexiei. Rezultatele lor la învăţătură scad şi rămân cu o traumă şi în viaţa de adult.
Alimentele de tip fast-food, deşi sunt extrem de gustoase şi de atractive pentru tineri, nu conţin elementele nutriţionale, vitaminele şi mineralele necesare creşterii, ba, mai mult, o parte dintre acestea împiedică absorbţia nutrienţilor esenţiali, cum ar fi calciul din lapte. Totodată, cantitatea mare de zahăr pe care o conţin aceste produse are efecte negative asupra dinţilor în formare ai copiilor, favorizând apariţia cariilor.
Educaţia alimentară trebuie schimbată
Iniţiatorii legii susţin că vânzarea acestor produse în şcoli poate să inducă în eroare copiii, care pot considera că dacă profesorii şi-au dat acceptul, consumul acestor alimente este chiar indicat. Obişnuinţa cu mâncarea de tip fast-food în şcoală va fi continuată la facultate, se va amplifica odată cu intrarea într-o viaţă stresantă şi activă şi va duce, în final, la educarea altor generaţii de copii cu obiceiuri alimentare nesănătoase.
O mamă îngrijorată a pornit în urmă cu doi ani lupta împotriva mâncării de tip „junk-food". Marţi, Legea privind alimentaţia sănătoasă în şcoli a fost adoptată.
Cristina Iacob este una dintre zecile de mii de mame din România care îşi trimit, în fiecare dimineaţă, copiii la şcoală. De profesie inginer, Cristina are trei băieţi, care înseamnă totul pentru ea. Cel mai mic are doi ani, iar ceilalţi doi sunt unul în clasa a doua şi celălalt într-a patra. „În octombrie 2006 au venit băieţii acasă şi mi-au zis să le dau opt lei ca să-şi cumpere a doua zi un Happy Meal de la şcoală.
Am încercat să împiedic acest lucru, dar nu s-a putut. A doua zi, în timpul orelor, au fost duşi în sala de sport, unde a venit mascota companiei şi a făcut spectacol. Apoi, copiii care aveau bani şi-au cumpărat hamburgeri", povesteşte mama.
„Ne-am coalizat ca să atragem atenţia"
Ulterior, clujeanca a luat legătura cu utilizatorii site-ului www.parinticlujeni.ro. "Am constatat că legea nu interzice mâncarea fast-food în şcoli. Ne-am coalizat şi am ajuns la concluzia că ar fi bine să facem o scrisoare deschisă către instituţiile publice pentru a atrage atenţia asupra acestui aspect", povesteşte Iacob.
După scrisoare, semnată de 500 de persoane, au urmat dezbateri publice şi audienţe la parlamentari şi diferite instituţii. Parlamentarul Mircia Giurgiu a a preluat iniţiativa Cristinei şi, în martie 2007, a pus pe masa parlamentarilor proiectul de lege.
La doi ani de la acest eveniment, Camera Deputaţilor a adoptat legea care interzice comercializarea de alimente nesănătoase în şcoli.Continuarea in adevarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu