joi, august 16, 2007

Martor fara voie la razboiul din Irak


Un vasluian care munceste pe o platforma de foraj marin in Golful Persic a fost sechestrat timp de cinci zile.

Neculai Decuseara, in varsta de 45 de ani, este unul dintre putinii vasluieni care castiga in fiecare luna 3.000 de dolari. De sase ani, locul lui de munca este in Golful Persic pe o platforma de foraj marin. Vine rar acasa, in satul vasluian Stanilesti, unde il astepta sotia si cei trei copii.

Povestirile lui Neculai Decuseara despre tot ceea ce i-a fost dat sa vada starnesc fiori, pentru ca viata de petrolist in Golful Piersic, spune el, inseamna un risc asumat.

„Acea parte de lume este cea mai periculoasa“

„In primul rand trebuie sa intelegi de la bun inceput ca in jurul tau nu exista pamant si ca nu poti fugi unde vrei si cand vrei. Apoi trebuie sa accepti ca acea parte de lume este cea mai periculoasa, pentru ca la doar cateva leghe de tine mereu a fost si este razboi“, explica petrolistul. Isi aminteste cu groaza de razboiul dus de americani contra Irakului, in 2003, fiind martor fara voie la o conflagratie care avea loc la cativa kilometri de platforma pe care lucra.

„Cand muncesti ca petrolist pe o platforma te gandesti acasa, muncesti toata ziua si nu ai ziare, radiouri prea multe la dispozitie. Doar cand am vazut la cateva zeci de metri de platforma portavioane imense care duceau zeci de aeronave americane catre uscat, mi-am dat seama ca se anunta un macel in Irak. Am avut camera si am filmat, dar nu mult ca mi-era teama“, spune el.

„Mi-era frica pentru viata mea“

Neculai Decuseara isi aminteste ca imediat dupa inceperea razboiului au fost sechestrati. „Nu aveam voie sa facem nicio miscare si cei care au venit la noi, o delegatie de americani, ne-au intrebat mai intai daca avem irakieni printre noi. Nu aveam, eram doar filipinezi, cativa afgani, indieni, pakistanezi. Asediul a durat vreo cinci zile. Mi-era frica pentru viata mea“, mai spune petrolistul. In tot acest timp a lucrat intr-un stres fara margini.

„Vedeam bombardierele trecand peste platforma si faceam rugaciuni in gand. Mi se strangea inima, gandindu-ma ca ar putea sa cada si peste noi o bomba. Am fi putut muri doar cu vina ca am venit sa muncim pe branci pentru un ban cinstit“, continua Neculai Decuseara.
Are inca 30 de colegi din Romania

Pe platforma pe care lucreaza Decuseara isi castiga existenta inca 30 de romani. Alaturi de ei sunt cetateni filipinezi, pakistanezi, indieni, afgani si arabi. Impreuna formeaza o comunitate despre care Neculai Decuseara spune ca „are farmecul ei“.

„Nu exista zi lasata de la Dumnezeu ca romanii sa nu se certe sau sa nu isi fure pana si cizmele rupte. De la straini nu fura, deoarece sunt natii precum afganii care te injunghie fara sa se gandeasca. Arabii se uita la noi, ca la film. Ei nu se cearta asa“, sustine vasluianul. El este impresionat de modul de viata al colegilor arabi. „Sunt de un bun simt de la care noi, romanii, avem multe de invatat. Nu ne jigneste pe niciunul, chiar daca el are milioane de dolari“, spune Decuseara.
from evz

luni, august 13, 2007

Stop sticlelor de plastic, beţi apă de la robinet!


După ce a anunţat că metropola pe care o păstoreşte se va "înverzi" prin plantarea unui milion de copaci, Michael Bloomberg are un nou imbold ecologic şi îşi îndeamnă concetăţenii să bea numai apă de la robinet. Campania împotriva sticlelor de plastic se extinde şi în Italia.

Pornind de la ideea că sticlele de plastic constituie un puternic factor poluator, locuitorii din Big Apple (cum este supranumit oraşul New York) recurg, din ce în ce mai mult, la banala apă de robinet, urmând "directiva" dată de primul edil al oraşului, Michael Bloomberg: "Uitaţi de apa minerală şi beţi apa care izvorăşte direct din casa voastră!".

El a demarat o adevărată campanie publicitară pentru apa de la robinet, despre care spune că este sigură, curată şi costă mai puţin decât cea îmbuteliată. Iar avantajul cel mai important este că permite reducerea producţiei unor "munţi de plastic şi sticlă".

Pentru susţinerea luptei împotriva sticlelor de plastic a fost lansat şi un slogan: "Încearcă apa de la robinet!", iar numărul newyorkezilor care îl urmează şi beau apă "în mod responsabil", conform îndemnului dat de primar, pare să crească, după cum o arată statisticile şi sondajele.

Campania din New York a avut ca sursă de inspiraţie restaurantele din oraşele californiene, unde sticlelor de apă minerală le-au luat locul, încă de la începutul anului, carafele cu cea mai simplă apă de la robinetele locale. Desigur, reacţia producătorilor de apă minerală nu a întârziat să apară. Aceştia sunt de părere că nu este corect să se arate cu degetul spre o industrie care s-a implicat deja în folosirea materialelor biodegradabile.

Carafe cu apă şi pe mesele din Italia

Mai multe oraşe din penin­sulă au declanşat, la rândul lor, o campanie împotriva sticlelor de plastic folosite la îmbutelierea apei. Spre exemplu, în provincia Milano au fost înfiinţate puncte de distribuţie a apei de robinet, în recipiente mari de sticlă.

La fel, unii distribuitori de apă minerală au renunţat la incriminatele sticle de plastic şi furnizează doar bidoane de sticlă "cu apă din apeduct". La Roma, apa de robinet este promovată intens de primarul Walter Veltroni, care susţine că aceasta este cea mai curată din toată Italia, dat fiind că "soseşte din Munţii Apenini". Iar la Florenţa, directorii unor licee-internat au pus pe mesele elevilor aceeaşi carafă cu apă de la robinet.

duminică, august 12, 2007

Rapid şi „U”, singurele echipe de azi care au prins şi prima ediţie a Diviziei A, acum 75 de ani!

alături de care a participat şi la prima ediţie a Diviziei A, acum 75 de ani! Atunci, clujenii au câştigat una dintre serii şi au jucat finala campionatului, pierdută în faţa Ripensiei Timişoara, echipa în urma căreia terminase Rapidului, în cealaltă serie.

Giuleştenii nu s-au mai confruntat de mai bine de opt ani cu formaţia clujeană, mai exact din sezonul (1998-1999) în care, conduşi de Mircea Lucescu, „alb-vişiniii” cucereau cel de-al doilea titlu din istorie! Duelul se oprise la episodul cu nr. 82, balanţa înclinând, uşor, spre bucureşteni, care au câştigat 36 de meciuri, spre deosebire de cele doar 32 de succese ale ardelenilor. 14 jocuri s-au încheiat la egalitate, golaverajul general fiind şi el favorabil rapidiştilor (111-98).

Ultima victorie a „şepcilor roşii” a fost consemnată în primăvara lui 1996 (2-0), de atunci încoace consemnându-se cinci victorii rapidiste şi o remiză. Ultimele două deplasări la Cluj ale giuleştenilor, pe terenul lui „U”, au însemnat tot atâtea victorii: 2-0 în toamna lui 1997 şi 4-1 în ultima etapă a ediţiei 1998/1999.