"Nu mă aştept la nimic de la participarea la Jocurile Olimpice. Cred că o să avem cea mai slabă performanţă la vreo olimpiadă. S-ar putea la canotaj", a spus Năstase.
sursa prosport.ro
Info interesante de pe diverse site-uri cu update day by day!
Nouă femei internate în Salonul 6 din Secţia de Pneumoftiziologie au privegheat-o, miercuri spre joi, pe una dintre colegele de salon care a murit.
Corpul neînsufleţit a fost lăsat în pat aproape jumătate de zi. Venite să-şi trateze bolile, cele nouă paciente au fost nevoite să vegheze la căpătâiul decedatei. Personalul din spital le-a ignorat cererile repetate de a duce la morgă corpul decedatei. Niciuna dintre paciente nu a reuşit să închidă un ochi toată noaptea.
„Nu au băgat-o în seamă"
Primele semne că Speranţa Vararu, de 64 de ani, din satul Călugăreni, este pe moarte au apărut miercuri seară. Starea de sănătate a femeii s-a înrăutăţit în jurul orei 19.00. "A cerut oxigen, dar una dintre asistente i-a spus că are gaze în cap, adică e nebună.
Nici nu au băgat-o în seamă", a spus Paraschiva Rusu, o pacientă în vârstă de 68 de ani. Speranţa Vararu s-a stins aproape de miezul nopţii. Dacă pentru ea totul s-a sfârşit, pentru femeile cu care a împărţit salonul de spital chinul abia începea.
Acestea au anunţat cadrele medicale despre moartea femeii, însă acestea au preferat să-l lase în pat. "Asistenta pe care am anunţat-o despre deces ne-a spus că, dacă nu ne place, să luăm mortul şi să-l ducem unde vrem. Dar ce puteam face, să ducem mortul acasă la noi?", a povestit Viorica Prislopan, una dintre pacientele Salonului 6.
„Mai bine la puşcărie decât la spital"
Colegele de salon ale Speranţei Vararu au aprins o lumânare la căpătâiul decedatei şi s-au rugat să nu aibă şi ele aceeaşi soartă. "Eu am fost prin multe spitale din România, dar aşa ceva nu mi-a fost dat să văd sau să aud. Şi la puşcărie e mai bine decât la spitalul din Suceava", a spus Gheorghina Bădăluţă, o femeie în vârstă de 65 de ani.
„Un pacient decedat demoralizează ceilalţi bolnavi. Se recomandă mutarea corpului neînsufleţit într-o altă încăpere, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, bolnavii din salon ar trebui evacuaţi. Nu ştiu de ce nu s-a întâmplat şi în acest caz.
Voi sesiza Comisia de Disciplină a unităţii pentru a analiza evenimentele şi pentru a lua măsuri de sancţionare a celor vinovaţi", a spus dr. Doina Ganea Motan, managerul general al Spitalului Judeţean de Urgenţă.
Continuarea in adevarul.ro
Semnalele de alarma ale OIM se intetesc. Din cele 350 milioane de copii obligati sa lucreze, atat in tarile unde saracia lucie este la ea acasa, cat si in cele aflate la polul bogatiei, 17 milioane sunt supusi unor forme de exploatare greu de conceput: subnutriti, trag din greu cel putin zece ore pe zi, fara nicio zi de "vacanta", nu au acces la ingrijiri medicale sau la servicii sociale.
"Sclavi" cu varste cuprinse intre cinci si 15 ani pot fi intalniti in cele mai neasteptate locuri: in mine de diamante sau carbuni, sortand gunoaiele din munti de deseuri, pe plantatiile de bumbac sau opiu, in fata cuptoarelor de topit metale sau in retelele de crima organizata, obligati sa fure, sa cerseasca ori sa se prostitueze. Deseori sunt preferati adultilor pentru ca sunt mai disciplinati, accepta orice gen de munca, nu stiu sa-si revendice drepturile si nu "costa" mai nimic.Citeam zilele trecute un articol despre ce urmează la Roşia Montană, acum că proiectul este blocat şi că şansele de a fi pus în aplicare sunt foarte mici. Dintr-o dată, după ani întregi în care autorităţile au închis ochii la problemele din Roşia Montană, din ce în ce mai mulţi politiceni îşi îndreaptă atenţia înspre satul din Apuseni în care localnicii au reuşit de aproape 10 ani să ţină piept unei companii miniere de milioane de dolari.
Continuarea pe informatia de cluj
Românii se dau în vânt după tabletele de ciocolată, produse care se află pe primul loc în preferinţele de consum atunci când e vorba de dulciuri. Aceasta este concluzia unui studiu recent al companiei de cercetare Nielsen.
Piaţa tabletelor de ciocolată a ajuns în 2007 la 392 milioane de lei, adică circa 120 de milioane de euro, înregistrând o creştere cu 10% faţă de anul anterior. Datele vizează exclusiv clasicele tablete de formă dreptunghiulară, care pot fi de ciocolată simplă sau ciocolată cu diverse ingrediente: fructe, alune, cu umplutură (cremă, caramel) etc.Dacă în 2006 volumul desfacerilor pe această piaţă fusese de peste 16.000 de tone, în 2007, cantitatea vândută a depăşit 17.500 de tone. Cea mai importantă creştere s-a înregistrat în perioada iunie-octombrie 2007, când vânzările s-au majorat cu 12 procente comparativ cu intervalul similar din 2006.
„Segmentul tabletelor de ciocolată reprezintă 60% din piaţa românească a ciocolatei“, estimează Doina Cavache, corporate affairs manager la Kraft Foods România. Reprezentanţii companiei susţin că în ţara noastră consumul de ciocolată pe cap de locuitor se situează puţin sub valoarea de două kilograme pe an, în timp ce în unele state occidentale, consumul anual este de opt - zece kilograme pe cap de locuitor.
Cinci mari producători deţin 9/10 din piaţă
Conform studiului realizat de compania Nielsen, din punctul de vedere al volumului de vânzări, principalii jucători sunt Kraft, Cadbury, Supreme Group, Heidi Chocolat şi Ferrero, aceştia deţinând împreună o cotă de piaţă de 90,3%. Situaţia se păstrează neschimbată în ceea ce priveşte valoarea vânzărilor, cei mari cinci producători având o cotă de piaţă de 91,8%.
Anul trecut, românii au preferat tabletele Poiana, Africana, Milka, Primola şi Laura. Cele cinci branduri au avut o cotă de piaţă, raportată la volumul vânzărilor, de 64,4%. În funcţie de valoarea vânzărilor, acestea au deţinut 65% din piaţă, Milka trecând de data aceasta pe a doua poziţie, urmată de Primola şi Africana.
Continuarea pe capital.ro
Creşteri graduale ale preţurilor
Care ar fi soluţia pentru a avea o competiţie reală pe piaţa cu amănuntul? „Aducerea graduală a tarifelor la nivelul costurilor şi eliminarea tarifului social, în paralel cu stabilirea unui mecanism separat de ajutorare a populaţiei cu venituri reduse“, consideră Jean Constantinescu. Evident că, în situaţia dată, furnizorii nu au posibilitatea să vină cu oferte de preţ sub nivelul reglementat, iar consumatorii nu au motivaţia de a-şi dori schimbarea furnizorului. „Vom putea face oferte de preţ atractive clienţilor casnici pe principii de eligibilitate atunci când va dispărea subvenţia încrucişată a tarifelor reglementate între agenţii economici şi casnic“, a declarat Cristian Secoşan, director general E.ON Moldova Furnizare.
Continuarea in capital.ro
Legea pentru o alimentaţie sănătoasă în şcoli va schimba meniul elevilor cu fructe proaspete, apă plată, iaurturi naturale şi sandvişuri cu pâine integrală.
Potrivit notei de fundamentare a legii pentru o alimentaţie sănătoasă în şcoli, aprobată în urmă cu două zile de parlament, produsele care vor fi interzise la comercializare în instituţiile de învăţământ sunt cele din categoria "fast-food/junk-food". Este vorba despre produsele de patiserie, biscuiţii, napolitanele, ciocolata, îngheţata, bomboanele, covrigii, hamburgerii, cartofii prăjiţi, chipsurile, snacksurile sărate sau sucurile dulci şi acidulate.
Lista o va face Ministerul Sănătăţii
Ministerul Sănătăţii va începe întocmirea şi actualizarea unei liste a alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, conform recomandărilor specialiştilor în nutriţie.
Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, consideră că această listă a alimentelor nerecomandate ar trebui să conţină: băuturile răcoritoare, inclusiv cele cu cofeină şi energizantele şi toate alimentele din gama junk-foodurilor, precum croasantele, chipsurile, snacksurile şi biscuiţii dulci sau săraţi.
Schimbare de meniu
"Pe această listă de alimente nerecomandate ar trebui să facă parte şi napolitanele, ciocolatele care nu au cacao, ci conţin înlocuitori şi grăsimi, brânza topită bogată în săruri de topire, margarina şi pufuleţii sau pufarinele. De asemenea, nu trebuie să se permită consumul de produse de patiserie, deoarece conţin 50% grăsimi, şi a acelora de cofetărie, chiar dacă au înlocuitori de zahăr", a explicat prof. Mencinicopschi.
Potrivit acestuia, în buticurile din şcoli ar trebui să se comercializeze fructele proaspete, apa plată, freshurile din fructe (obţinute pe loc prin procesarea fructului), salatele la caserolă, iaurturile integrale naturale şi sandvişurile cu pâine integrală, piept de pui la grătar, salată sau legume. O altă opţiune sunt ouăle fierte adăugate în sandviş sau în salate.
Fast-foodul poate duce la anorexie
Consecinţele consumului de alimente cu un conţinut ridicat de calorii şi care nu sunt sănătoase pentru dezvoltarea copiilor sunt atât de natură fizică, cât şi psihică. Cea mai frecventă dintre bolile care pot apărea în urma unei alimentaţii nesănătoase este obezitatea, cu complicaţiile ei, respectiv diabet zaharat, boli cardiovasculare, osteoporoză, boli endocrine sau ale aparatului digestiv.
Studiile psihologice realizate până în prezent indică faptul că una dintre consecinţele obezităţii este tendinţa şcolarilor supraponderali de a avea o imagine negativă a propriului corp şi o stimă de sine scăzută. Totodată, copiii obezi devin ţinta discriminărilor colegilor de clasă, ceea ce determină un risc crescut de depresie, interiorizare sau apariţia anorexiei. Rezultatele lor la învăţătură scad şi rămân cu o traumă şi în viaţa de adult.
Alimentele de tip fast-food, deşi sunt extrem de gustoase şi de atractive pentru tineri, nu conţin elementele nutriţionale, vitaminele şi mineralele necesare creşterii, ba, mai mult, o parte dintre acestea împiedică absorbţia nutrienţilor esenţiali, cum ar fi calciul din lapte. Totodată, cantitatea mare de zahăr pe care o conţin aceste produse are efecte negative asupra dinţilor în formare ai copiilor, favorizând apariţia cariilor.
Educaţia alimentară trebuie schimbată
Iniţiatorii legii susţin că vânzarea acestor produse în şcoli poate să inducă în eroare copiii, care pot considera că dacă profesorii şi-au dat acceptul, consumul acestor alimente este chiar indicat. Obişnuinţa cu mâncarea de tip fast-food în şcoală va fi continuată la facultate, se va amplifica odată cu intrarea într-o viaţă stresantă şi activă şi va duce, în final, la educarea altor generaţii de copii cu obiceiuri alimentare nesănătoase.
Ea a scos mâncarea periculoasă din şcoli!
O mamă îngrijorată a pornit în urmă cu doi ani lupta împotriva mâncării de tip „junk-food". Marţi, Legea privind alimentaţia sănătoasă în şcoli a fost adoptată.
Cristina Iacob este una dintre zecile de mii de mame din România care îşi trimit, în fiecare dimineaţă, copiii la şcoală. De profesie inginer, Cristina are trei băieţi, care înseamnă totul pentru ea. Cel mai mic are doi ani, iar ceilalţi doi sunt unul în clasa a doua şi celălalt într-a patra. „În octombrie 2006 au venit băieţii acasă şi mi-au zis să le dau opt lei ca să-şi cumpere a doua zi un Happy Meal de la şcoală.
Am încercat să împiedic acest lucru, dar nu s-a putut. A doua zi, în timpul orelor, au fost duşi în sala de sport, unde a venit mascota companiei şi a făcut spectacol. Apoi, copiii care aveau bani şi-au cumpărat hamburgeri", povesteşte mama.
„Ne-am coalizat ca să atragem atenţia"
Ulterior, clujeanca a luat legătura cu utilizatorii site-ului www.parinticlujeni.ro. "Am constatat că legea nu interzice mâncarea fast-food în şcoli. Ne-am coalizat şi am ajuns la concluzia că ar fi bine să facem o scrisoare deschisă către instituţiile publice pentru a atrage atenţia asupra acestui aspect", povesteşte Iacob.
După scrisoare, semnată de 500 de persoane, au urmat dezbateri publice şi audienţe la parlamentari şi diferite instituţii. Parlamentarul Mircia Giurgiu a a preluat iniţiativa Cristinei şi, în martie 2007, a pus pe masa parlamentarilor proiectul de lege.
La doi ani de la acest eveniment, Camera Deputaţilor a adoptat legea care interzice comercializarea de alimente nesănătoase în şcoli.Există şi produse de panificaţie care afectează negativ sănătatea. Un specialist de la Institutul de Bioresurse Alimentare ne spune care sunt hibele pâinii.
Adevărul: Ce se înţelege prin pâine cu defect?
- Magdalena Şandric: Acele produse ale căror caracteristici se abat de la condiţiile normale sunt catalogate ca fiind „defecte".
Influenţează aceste defecte sănătatea omului?
- Defectele pâinii influenţează calitatea produsului, dar şi sănătatea consumatorului. O pâine care nu este bine coaptă provocă probleme celor suferinzi de ulcer şi gastrită.
Cum pot fi recunoscute defectele?
- Forma bombată sau aplatizată a pâinii, volumul insuficient, coaja de culoare palidă, prea închisă sau neuniformă sunt considerate defecte ale pâinii. Produsul cu băşici arse sau crăpături, cu un miez cleios, sfărâmicios sau care prezintă goluri, cu gust fad, acru, prea sărat sau nesărat este, de asemenea, defect.
Care sunt cauzele acestor hibe?
- Defectele pot apărea ca urmare a folosirii de făinuri şi de materii auxiliare necorespunzătoare calitativ, conducerii greşite a procesului tehnologic, depozitării şi manipulării necorespunzătoare a pâinii.
- Dintre ingredientele principale, făina are un rol esenţial. Dacă făina are miros de mucegai, de sulfură de carbon sau de stătut, nu este indicată pentru fabricaţie. Dacă făina prezintă impurităţi minerale precum nisip, pământ, aceasta se va folosi doar ca hrană pentru animale sau în scopuri industriale. Când are gust amar ori înţepător, produsul finit va avea defecte.
De asemenea, dacă după măcinare făina nu este lăsată o lună „să se odihnească", acest ingredient va fi catalogat drept „făină crudă" şi va avea efecte negative asupra produsului de panificaţie. Dacă făina provine din grâu încolţit, atacat de dăunători, va rezulta o pâine cu volum mic, aplatizată, cu coajă închisă la culoare şi cu crăpături la suprafaţă, cu miez închis la culoare, umed la pipăit şi lipicios, având uneori straturi compacte, de culoare mai închisă. Această pâine nu poate fi dată spre consum.
În ce condiţii pot apărea alte defecte?
- Când cantitatea de apă folosită la prepararea aluatului este insuficientă, se obţine un aluat cu consistenţă mare, din care se va obţine o pâine nedezvoltată, de formă bombată, cu porii miezului nedezvoltaţi, cu pereţi groşi şi miez sfărâmicios. Dacă se va folosi o cantitate de apă mai mare decât e necesar, se va obţine un aluat prea moale, pâinea rezultată fiind aplatizată, miezul umed şi lipicios, cu goluri în miez şi cu pori neregulaţi.
Sarea are vreo influenţă?
- Prin folosirea unei cantităţi prea mari de sare, fermentaţia aluatului e îngreunată, obţinându-se o pâine strânsă, cu pori nedezvoltaţi şi cu gust sărat. Când se foloseşte o cantitate prea mică de sare, sau nu se adaugă deloc în aluat, se obţine o pâine cu coajă palidă şi nesarată.
Dar maiaua?
- Trebuie să existe un echilibru între maia şi aluat, stabilit prin reţetă, în funcţie de calitatea făinii. O cantitate mică de maia duce la fabricarea unei pâini strânse, cu crăpături şi băşici arse pe coajă, cu miez neelastic şi compact. Cantitatea foarte mare de maia duce la aplatizarea pâinii. Coaja acesteia va fi palidă, cu porozitate neregulată, cu miros şi gust acre.
Ce mai contează în fabricarea pâinii?
- Frământarea. Dacă e efectuată superficial, materiile prime şi auxiliare nu se omogenizează bine, obţinându-se o pâine cu porozitate neuniformă, cu urme de făină nefrământată, cu părţi din miez prea sărate sau nesărate. Durata de frământare prea mare face ca pâinea să fie aplatizată, cu miezul buretos şi cu pori neuniformi, cu goluri în miez şi cu pereţii porilor groşi.
Cuptorul contează şi el, nu-i aşa?
- Dacă bucăţile de aluat sunt introduse într-un cuptor prea încins, pâinea nu va fi insuficient coaptă şi stomacul omului are de suferit în aceste condiţii. Coaja va fi închisă la culoare, nelucioasă, crăpată, cu miez compact.
Când bucăţile de aluat sunt coapte într-un cuptor prea rece, produsul va fi aplatizat, cu coajă groasă şi tare, cu crăpături şi miez de culoare închisă.
Dar depozitarea pâinii?
- Prin depozitarea în rânduri suprapuse, în stare caldă, pâinea se deformează, coaja pare de cauciuc, miezul se turteşte şi prezintă straturi slăninoase. Pâinea depozitată într-o magazie umedă va avea miezul umed.
Depozitarea se face în lădiţe sau pe rasteluri de câte un rând, iar transportul începe numai după durata normală de răcire.
O pâine care nu este bine coaptă provocă probleme celor suferinzi de ulcer şi gastrită
Magdalena Şandric,
biotehnolog IBA
Magdalena Şandric recomandă
„Pâinea se consumă în stare proaspătă", aşa spune biotehnologul Magdalena Şandric. După 10-12 ore de la scoaterea din cuptor, aceasta începe să prezinte semne de învechire, iar păstrarea ei un timp îndelungat şi în condiţii necorespunzătoare de temperatură şi umiditate duce la mucegăirea produsului. O pâine de foarte bună calitate trebuie să aibă anumite caracteristici:
- O aromă plăcută şi apetisantă
- O simetrie plăcută a formei
- Culoare intensă a cojii
- Coajă subţire şi crocantă
- Miez moale, cu pori deschişi, relativ neuniformi.
sursa adevarul.ro
Programul Special “Vacante la Tara” este un produs al asociatiei noastre prin care se ofera posibilitatea petrecerii unei vacante de neuitat in satele romanesti la tarife promotionale. Programul ce va avea loc in perioada 5 mai – 15 iunie 2008 a ajuns la cea de-a XI-a editie si cuprinde pensiuni agroturistice, din peste 30 de localitati din toata tara. Acesta consta, in punerea spre vanzare a unui pachet promotional de 6 zile (5 nopti) cazare.
Tarifele sunt urmatoarele:
- Pensiuni de 2 margarete = 150 LEI pers/pachet
Ceea ce te impresionează în primul rând la fiecare dintre marile organizaţii de cultură din America este lunga listă de patroni şi de sponsori pe care fiecare o afişează la intrarea în instituţie. Obişnuiţi ca muzeele, bibliotecile, teatrele şi centrele culturale să fie, în mare parte, susţinute financiar de către stat, întrebarea pe care ţi-o pui aici, ca european, este cum se susţin marile organizaţii în America, de vreme ce totul depinde aşa de mult de investiţia privată. Serile organizate pentru strângerea de fonduri, birourile şi agenţii de fundraising, galele la care artiştii participă împreună cu „patronii artelor“, reprezentaţiile oferite cu titlu gratuit de către Metropolitan Opera companiilor şi corporaţiilor care o susţin financiar – iată câteva dintre instrumentele fidelităţii şi fidelizării mecenatului. În spatele acestora stă însă, în primul rând, o solidă mentalitate a societăţilor occidentale evoluate, aceea care spune că un om cu bani are datoria civică şi morală de a redistribui societăţii o parte din câştigul său şi de a o face prin intermediul frumosului sau al binelui.
Americanii din lumea artelor vor spune totuşi că le este foarte greu financiar, că industria entertainmentului se află într-o competiţie inegală cu cea a spectacolului de artă, că galeriile care vând lucrări unor colecţionari pasionaţi şi înstăriţi sunt unica sursă a muzeelor pentru a-şi înnoi fondul de opere contemporane, că editurile traduc foarte puţini scriitori străini şi publică extrem de puţină poezie, fiindcă aceasta nu se vinde... şi aşa mai departe.Când însă ştii cum Europa este azi înţepenită într-un model al birocraţiilor instituţionale în arte, când ai văzut cum facilităţile acordate timp de patruzeci de ani marilor organizaţii de cultură din Europa le-au transformat pe acestea de multe ori în adevărate bastioane ale imobilismului creativ, când ştii că un stat impersonal este cel care, până la urmă, prin administraţii pe cât de labirintice, pe atât de inadaptate noului, conduc soarta banilor publici în ministerele europene de Cultură, te întrebi dacă nu cumva mecenatul american, aceşti patroni ai literelor şi ai artelor, cu directa lor investiţie, nu sunt mai benefici unui climat de creaţie şi de mişcare artistică mai viu. În orice caz, unui climat în care drumul între creatori şi cei care îi susţin este mai simplu, chiar dacă mult mai crud şi mai competitiv.
Răspunsul este, probabil, undeva la mijloc. De aceea, în România de azi ar trebui, poate, să folosim ocazia de a ne regândi sistemul de suport în favoarea artelor educându-i pe oamenii care au banii şi simplificând, în acelaşi timp, meandrele culturii ministeriale. Să reuşească astfel măcar artele ceea ce politica are dificultăţi să practice: compromisul câştigător între a fi european şi a trăi într-o lume condusă „a l’américaine“.
Corina Şuteu este directorul Institutului Cultural Român din New York
sursa capital.ro
My blog is worth $5,645.40.
How much is your blog worth?
Acest sit are un caracter strict informational si incearca sa prezinte stiri din diverse domenii. Anumite articolele sunt preluate din presa pentru a fi comunicate publicului larg daca reprezinta stiri importante. Prin publicarea acestora nu folosim dreptul de autor, noi doar facem o comunicare publica pe internet, asa cum Moromete citea ziarul pentru sateni! Publicatiile care nu doresc sa publicam aceste articole ne pot contacta.
Daca acceptati aceste conditii autorii sit-ului va ureaza navigare si lectura placuta; daca nu acceptati aceste conditii parasiti acest sit!!!