vineri, octombrie 12, 2007

O poveste din ROMANIA! Remes-Ciorba-Muresan





Eroii spagii date la televizor, Remes si Muresan, ambii fosti ministri ai agriculturii, detin proprietati impresionante in Baia Mare. Trei lucruri din Baia-Mare se vad din satelit: cosul fostului combinat de cupru Phoenix, prefectura (cea mai inalta din Romania) si casa lui Remes.



Aceasta este una dintre cele mai populare zicale care circula printre baimareni.

Casa-palat a fostului ministru al agriculturii este cu adevarat imensa: are trei etaje, plus mansarda, si o suprafata de 893 de metri patrati. Constructia domina autoritar vilele din imprejurimi, desi nici acelea nu sunt niste casute.

In rest, potrivit declaratiei de avere, Decebal Traian Remes mai detine peste cinci mii de metri patrati de teren in Baia-Mare, respectiv in localitatea Basesti (unde are o ferma de porci), un apartament in Baia-Mare si unul in Brasov (pe numele sotiei). In plus, bijuterii, depozite bancare, actiuni si afaceri.

Nici afaceristul Gheorghe Ciorba n-o duce deloc rau. Are doua case (inclusiv sediul celebrei firme de prestari servicii in constructii, Mitrut Com) in Certeze, judetul Satu-Mare, si o vila pe care si-a construit-o in cartierul baimarean Firiza, langa cea a lui Ioan Avram Muresan. Palatul din Baia-Mare arata, mai degraba, ca un motel numai bun sa gazduiasca 8-10 familii de turisti.

Bunicul vindea mere si cumpara pamant

Ioan Avram Muresan are un palat pe malul raului Firiza din Baia-Mare, in mijlocul unui domeniu de trei hectare. Mai detine cateva hectare de teren in oras si imprejurimi, pe care construieste vile pe care apoi le vinde.

„Bunicul Ioan Muresan a cumparat pe vremuri pamanturi de la unguri. Facea afaceri cu mere si, de toti banii pe care ii castiga, cumpara terenuri”, ii explica el lui Ciorba pe una dintre inregistrarile de la DNA.

Fostul ministru mai are un autoturism Jaguar cumparat la mana a doua din Germania, iar dupa anul 2000 a in-ceput sa faca afaceri in domeniul consultantei economice prin firma Consulting International Company. Acum lucreaza, spune el, pentru o firma americana care vrea sa investeasca in Azerbaidjan, afacere de mai multe milioane de euro.

Casa-palat din Firiza e vizibila de departe, gratie turnului tip fortareata medievala. Cladirea se afla in mijlocul unui domeniu de trei hectare, pe care il detine impreuna cu o matusa, Frasana Muresan, de 78 de ani.

De altfel, batrana locuieste chiar la poarta proprietatii, intr-o casa veche, aproape o ruina. „Am un teren in indiviziune cu matusa mea. Cineva i-a bagat in cap ca vreau sa-i iau terenul si de atunci nu mai am pace cu ea”, ne-a spus fostul ministru.

„O fost om pana o ajuns ministru”

Am gasit-o pe Frasana Muresan iesita cu oile, la pascut. „Tatal meu si cu bunicul lui au fost frati. Terenul pe care si-a facut casa a fost al nostru. Eu am un hectar in acte, dar el se tot baga peste el”, spune femeia.

Cat despre scandalul spagii, batrana spune ca ar vrea sa-si vada nepotul in haine vargate. „O fost om pana o ajuns ministru. Apoi nu s-a mai putut intelege nimeni cu el. Io i-am spus sa nu fure ca, dupa ce o ajuns ministru, veneau camioanele cu tegla si alte cele de numa’ numa’. Atunci aducea osenii la cosit, iar amu ii sta otava necosita pe teren. Mi-or zis oamenii ca o fost la anticoruptie. Io nu am vazut, ca n-am televizor, dar tare as fi vrut sa-l vad imbracat in hainele de puscarias”, mai spune matusa Frasana.

Vecinii cu care am vorbit ii tin partea femeii. Unul dintre ei, Sofia Deszi, spune ca fostul ministru este un om rau. „Mai ales sotia lui, doamna Corina, este o femeia cu care nu te poti intelege. In urma cu cativa ani, calul unui vecin, Vasile Muntean, a intrat pe terenul palatului familiei Muresan. Doamna Muresan a iesit cu pusca si a tras de mai multe ori, pana a omorat calul”, spune Sofia Deszi.

ANATOMIA CORUPTIEI

Studiu de caz: cum se da spaga in Romania

Inregistrarile video din scandalul „Remes” prezinta fidel mecanismul spagii in Romania. In rolurile principale vedem trei personaje: un demnitar - Remes, un om influent - Muresan si un afacerist interlop - Ciorba. In plan secund - omul de legatura din teritoriu si statul, eternul pagubit.

Scenariu cu repetitie

Povestea e simpla: afaceristul afla despre o licitatie. Apeleaza la prietenul sau, fost ministru, om cu relatii putenice, de la Ocolul Silvic din Valcea pana la Palatul Victoria din Capitala. Dorinta afaceristului ii e prezentata ministrului agriculturii, care „e sef acolo”. Anchetatorii sustin ca demnitarul a primit 15.000 de euro, palinca - „200 de litri, ca ii place sa beie” - si mezeluri, in schimbul milioanelor de euro de la licitatie.

Rolul acestor „actori” poate fi oricand „jucat” de altcineva. Ministrul e inlocuit cu un primar, iar locul „mituitorului” Ciorba poate fi luat de nea Marin, care doreste un teren „mai la drum”. Cumpararea „bunavointei” nu se face cu cateva mii de euro, ci cu un pumn de maruntis. Iar vitelul despre care vorbeste Muresan se transforma intr-o gaina luata din curte.

Personajul „Ciorba” creioneaza tipul afaceristului parvenit, care vaneaza ocazii rapide de imbogatire, iar ministrul Remes il intruchipeaza perfect pe reprezentantul statului, lucrand in favoarea bunastarii personale, si nu nationale.

Un vitel si un purcel

Filmul de pe cele doua casete e o adevarata tragicomedie. In prima faza, Ciorba gaseste omul care are intrare la „Imparat”. Ioan Muresan indeplineste conditia.

Apoi, pe 31 august, Ciorba il instiinteaza pe „intermediar” ca „a aparut o lucrare” in judetul Valcea, de 35 de milioane de lei. Si il atentioneaza ca nu stie toate noutatile: „Muresan: Pai de ce dracu’ nu mi-o fi spus asta, ma!” / Ciorba: Da, vezi, ca nu ti-a spus! / Muresan: Nu mi-o spus Minodoru’ lu’ peste! (...)” Dialogul se incheie dupa ce „mituitorul” ii da toate indicatiile despre licitatie.

O alta discutie inregistrata este cea in care Muresan solicita „un vitel si un purcel”, sustinand ca urmeaza o intalnire cu Traian Remes. Pe 11 septembrie, destinatarul animalelor este men-tionat de Muresan, sub numele de cod: „Maine trebuie facute, joi ma duc la Imparatu’ cu ele”.

„Intermediarul” nu marseaza doar pe cale profesionala, Remes fiindu-i coleg in guvernarea CDR-ista, el face apel si la sotia ministrului „Caltabos”. Steliana Remes, cu care Muresan este inregistrat vorbind foarte familiar, afla ca va primi „niste chestii de pus in frigider”. Accepta fara suspiciuni si il trimite pe Muresan cu „chestii” cu tot la casa din Baia-Mare.

Dupa ce, pe 13 septembrie, in casa fostului ministru PNL-ist intra lazile cu mezeluri, zece zile mai tarziu, Muresan este filmat cum ii plaseaza lui Remes un plic luat de la Ciorba. Spectacolul abia incepe.

Cine e Minodoru’ lu’ peste?

Omul mentionat in dialogul dintre Muresan si Ciorba e Minodor Vasiloiu, sef al Ocolului Silvic Dragasani inca din 2005. Fost coleg de facultate si de camera cu Gheorghe Flutur, Vasiloiu a fost demis de liderul PNTCD Marian Milut din functia de presedinte al filialei Valcea, partid in care acum este doar membru.

Intrebat ce relatie are cu Muresan, Vasiloiu ne-a declarat ca nu tine legatura cu acesta. „Ultima data ne-am vazut la Congres (n.r. - ianuarie 2007), am baut un pahar de vin impreuna, dar nu am mai vorbit.” Pe scurt, Minodoru ar fi „omul cu pontul”, cel care completeaza in multe cazuri ecuatia „demnitar” (Remes) - „intermediar” (Muresan) - „mituitor” (Ciorba). (Liviana Rotaru)

HAZ DE NECAZ

Cazul „remes”

Un cititor ne-a semnalat ca „remes” in limba maghiara inseamna „groaznic, oribil”. Dictionarul arata ca, spre deosebire de numele fostului ministru, adjectivul unguresc se scrie cu accent ascutit pe primul „e” si cu „s” la final, insa se citeste la fel: remes. In acest context, un jurnalist maghiar din Cluj-Napoca a realizat chiar un joc de cuvinte: „Cazul „remes” al ministrului Remes!”.

Jocul numelor nu se opreste insa aici: un alt cititor a remarcat ca la Ministerul Agriculturii se pastreaza rezonantele istorice: dupa Decebal Traian (Remes), urmeaza Dacian (Ciolos). In fine, n-a scapat cititorilor nici asocierea fonetica intre numele presedintelui (banuit a fi la originea seriei de „intamplari” prin care filmul spagii a ajuns la TVR) si cel al localitatii natale a lui Remes: Basesti.
from dailymotion si evz

Primele imagini cu Subaru Exiga Concept


Subaru a publicat ieri primele imagini cu noul concept Exiga, maşină ce va fi prezentată la Salonul Auto de la Tokyo la sfârşitul acestei luni.

Specialiştii sunt de părere ca Exiga reprezintă ideea care va sta la baza noii generaţii de modele "wagon" de la Subaru.
from adevarul

Multescu a fost prezentat presei


Azi, intr-o conferinta de presa, noul antrenor Gheorghe Multescu a fost prezentat in mod oficial.

El va semna un contract pana in vara, avandu-i secunzi pe Dorel Chiriac si Francisc Dican. Preparator fizic va fi Yuksel Yesilova, iar antrenor cu portarii Calin Ciucur.

Amazonul, mai lung decât Nilul


O expediţie efectuată de cercetători brazilieni în Peru a identificat "adevăratele izvoare ale fluviului, în sudul statului Peru - şi nu în nord, cum se credea până acum - la 5.600 metri altitudine, în Nevado Mismi, vârf din sudul Anzilor peruvieni. O echipă de cercetători a înfruntat timp de două săptămâni temperaturi polare pentru a ajunge la izvoare, la peste 5.000 metri înălţime. Expediţia a fost coordonată de Institutul naţional geografic din Peru, care a lucrat împreună cu colegii brazilieni. Astfel, s-a stabilit că Amazonul întrece Nilul - ca lungime - cu peste o sută de kilometri. Deja cunoscut drept fluviul cu cel mai mare debit din lume, acum, marele fluviu al Americii de Sud devine totodată şi cel mai lung fluviu din lume. Fluviul Nil are o lungime de 6.695 kilometri, din munţii Rwandei şi Burundi, parcurgând diverse state până în Egipt, după care se varsă în Marea Mediterană. În urma măsurătorilor, s-a descoperit că Amazonul are o lungime totală de 6.800 kilometri. Directorul Institutului brazilian de geografie şi statistică, Guido Gelli, a anunţat deja la televiziunea braziliană "Globo" că Amazonul este cel mai lung fluviu din lume".
from adevarul

GIGI MULTESCU ESTE NOUL ANTRENOR


“U” CLUJ Dupa ce nu au ajuns la un acord cu Stoichita, clujenii s-au reorientat spre Gigi Multescu. “Din punctul meu de vedere, 99% sunt antrenor al Universitatii. Tatonarile au început acum o saptamâna, iar azi au reînceput în forta. Am fost sunat chiar si de primarul Clujului, Emil Boc, care mi-a zis ca ma asteapta vineri la ultimele discutii”, a precizat Multescu. Pâna în vara, Multescu va primi aproximativ 60.000 de euro, iar daca va salva echipa de la retrogradare va mai primi tot aceiasi suma de bani.
from prosport

ROMANIA - OLANDA 5-5


Joi seară, s-a desfăşurat evenimentul caritabil organizat de Gică Popescu sub titulatura "Stele în iarbă". Partida dintre Generaţia de Aur a României şi selecţionata formată din jucători legendari ai Olandei, a constituit totodată şi meciul oficial de retragere a lui Ioan Ovidiu Sabău. Spectacolul oferit de jucători a încântat cei peste 11.000 de spectatori prezenţi în tribunele stadionului din Cluj, care au avut ocazia sa vadă un festival de goluri, întâlnirea încheindu-se cu scorul de 5-5.
Banii stransi in urma evenimentului vor fi donati organizatiei « SOS Satele Copiilor Romania »
from prosport

joi, octombrie 11, 2007

Sibiul spune povestea sasilor din Romania


Desi in Sibiu mai traiesc doar 2.500 de sasi, zestrea germana este mandria prezentului.



A fost intai Villa Hermanni. Primii colonisti germanofoni, flamanzi si mozelani, au intemeiat pe malurile raului Cibin aceasta asezare, la inceputul secolului al XII-lea.

Se va numi mai tarziu Hermannsdorf (atestat la 1223), iar, mai apoi, Hermannstadt (atestat la 1366). Populatia romaneasca ii va spune simplu Sibiu.

Val de emigrari dupa Revolutie

In zilele noastre, populatia de etnie germana se afla, ca numar de reprezentanti in Sibiu, numai pe locul al treilea, dupa cea romana si maghiara.

Practic, conform ultimului recensamant, doar 2.500 de sibieni s-au declarat ca fiind de etnie germana, adica mai putin de 2a din totalul populatiei municipiului.

Cel mai masiv val de emigrare a avut loc imediat dupa Revolutia din 1989, pe care Paul Philippi, presedintele de onoare al FDGR (Forumul Democrat al Germanilor din Romania), il descrie in cartea „Istorie & Perspective” ca pe o cotitura: „Pentru unii, decisi sa emigreze si care deja strabatusera purgatoriul „depunerii” (n.r. - „depunere” era termenul pentru inaintarea cererii de emigrare), ea a fost semnalul pentru plecarea rapida in Germania. Au declansat astfel o avalansa care i-a luat cu ea si pe multi indecisi in acel moment”.

Sasii au lasat in urma locuinte, prieteni, vecini, luand calea exilului. Unii dintre ei revin acum, pentru a-si deschide afaceri sau
a-si cauta o locuinta de vacanta.

Zestre istorica

Cu toate acestea, desi rareori mai auzi pe strazi vorbindu-se germana, Sibiul ramane un oras care pastreaza si se mandreste cu zestrea sa istorica.

Nici nu s-ar putea altfel, si numai daca ne gandim la arhitectura intregului centru vechi: Biserica Evanghelica, terminata la inceputul secolului al XVII-lea, Turnul Sfatului, prabusit la 1586 si reconstruit doi ani mai tarziu, Palatul Brukenthal, acum muzeu, cea mai reprezentativa cladire a Sibiului vechi, construita intre 1778-1788, sunt numai cateva exemple.

Intreg centrul istoric este un ansamblu de arhitectura impresionant, marturie a civilizatiei sasesti. Mai mult, Sibiul mizeaza si in prezent pe istoria sa.

Din 2000, sibienii si-au ales primar de etnie germana, iar din 2004 si Consiliul Local este dominat de reprezentanti ai FDGR. Cel mai cunoscut lider al sasilor romani, Klaus Johannis, nu se sfieste sa declare, in aceeasi carte, ca „daca vreun membru ar fi pronosticat in 1996 care va fi rolul politic al FDGR la Sibiu in 2004, multi l-ar fi considerat un visator”.

Intalnirea anuala

In fiecare an, sasii transilvaneni raspanditi prin Europa se intalnesc in judetul Sibiu. Daca pana anul trecut sasii petreceau la Biertan, una dintre cele mai vechi asezari sasesti din Romania, anul acesta intalnirea a avut loc, la mijloc de septembrie, chiar in Sibiu, Capitala Culturala Europeana a lui 2007.

Cu muzica, dansuri si mancare, sapte sute de sasi au petrecut in Curtea Bisericii Evanghelice, intinzand tarabe cu obiecte traditionale, de la ceramica pana la broderii si tricotaje, dar si carti in limba germana sau mese cu bucate.

Turistii s-au amestecat cu participantii din grupuri folclorice si au petrecut in acorduri de muzica nemteasca. Muzica de fanfara a rasunat in Piata Huet si in Piata Mare, iar pe terase se auzea vorbindu-se din plin in germana, ca in urma cu multi ani.

Pe langa sasi, au participat si svabi, fiind invitati, ca intotdeauna, nu numai sasii transilvaneni, dar si membri ai comunitatilor germane din celelalte regiuni ale tarii, din Banat, Satu-Mare, Bucuresti sau din Bucovina. De acum inainte, intalnirea va avea loc in fiecare an in alt loc.

ARTA

Emigrarea sasilor, in carti si filme

Emigrarea sasilor transilvaneni in Germania este subiect de carti si de filme. Cea mai recenta premiera cu aceasta tema a avut loc in vara, fiind vorba de filmul „Cocosul decapitat”, o coproductie Romania/Germania in regia lui Radu Gabrea si a lui Marjan Vajda, bazat pe romanul scriitorului sibian Eginald Schlattner.

Filmata in Sibiu, Medias si Agnita, productia spune povestea a patru adolescenti, care ilustreaza destinul comunitatii sasesti din Transilvania.

La fel, documentarul „Atingerea pamantului”, de Eva Stotz, o productie Germania/Romania din 2004, prezentat la Astra Film Fest, analizeaza problema emigrarii sasilor transilvaneni, cu momentul critic de dupa Revolutie, cand majoritatea populatiei sasesti a decis sa paraseasca Romania si sate intregi au fost abandonate.
from evz

STOICHITA NU MAI VINE!

REFUZ Actionarii lui “U” Cluj nu au fost de acord cu conditiile puse de fostul antrenor al Stelei

Desi tehnicianul s-a deplasat pâna la Cluj unde a si urmarit amicalul dintre Ariesul Turda si Universitatea, varianta Stoichita a fost scoasa din calcul de clujeni, din pricina salariilor cerute de secunzi.

Dupa o saptamâna de tatonari, Mihai Stoichita si conducatorii Universitatii nu au ajuns la un consens si antrenorul a spus adio definitiv ultimei clasate. Clujenii erau dispusi sa ofere salariul de 100 de mii de euro pe care îl dorea tehnicianul, dar negocierile au intrat în impas în momentul în care s-au pus în discutie angajamentele pe care “U” Cluj trebuia sa le onoreze fata de secunzii lui “Lippi”.

Tehnicianul dorea sa lucreze cu Mihai Stoica si Leo Toader si insista chiar si pentru un preparator fizic argentinian. Primul urma sa primeasca 50 de mii de euro în timp ce salariul lui Toader se ridica la 20 de mii de euro. Clujenii au amânat raspunsul pâna dupa sedinta cu primarul Emil Boc, dar nici dupa discutiile de la Primarie, din aceasta dimineata, sumele propuse de Stoichita nu au fost acceptate. Antrenorului i s-au propus o noua varianta, dar acesta a refuzat.

“Pentru Stoichita eram discpusi sa facem sacrificii, dar contractele antrenorilor secunzi ni s-au parut exagerate. Noi i-am fi acceptat si pe ei, dar sumele au fost prea mari si astfel nu am ajuns la niciun acord. Avem acum o noua lista în fata si vom cauta un nou tehnician”, a conchis directorul sportiv, Sorin Vadana.

marți, octombrie 09, 2007

Primele imagini cu Lamborghini Embolado Concept


Lamborghini a publicat astăzi primele fotografii cu modelul Embolado Concept.

Design-ul noului model îi aparţine lui Luca Serafini , un tânar student italian, şi este inspirat de festivalul spaniol Toro Embolado. În cadrul acestui festival tauri furioşi sunt eliberaţi pe străzi dupa ce li se da foc la coarne.

froom adevarul

S-a intors in satul natal la 100 de ani


Un barbat care a emigrat in America in perioada comunista a revenit in tara pentru a-si sarbatori centenarul.

Un vrancean care a fugit cu familia in SUA, pe cand avea 71 de ani, s-a intors acasa, saptamana trecuta, pentru a sarbatori implinirea unui secol de viata.

Costica Tanjala, nascut in satul vrancean Colacu, in zilele tulburi ale rascoalei din 1907, a fugit din tara in 1981, dupa care a fost urmat si de cei 11 copii ai sai.

Unul dintre fii lui este cunoscutul artist fotograf Emanuel Tanjala, disident anticomunist. La implinirea varstei de 100 de ani, tatal sau s-a urcat in avion si a venit din Somerville, New Jersey, ca sa mai calce o data glia din satul natal, unde apa Putnei este sugrumata de munti si se incolaceste ca un sarpe in jurul satului.

Ucenic la o pravalie din Focsani

Peste 100 de bunici, unchi, matusi, cumnate, cuscre, gineri, nepoti, stranepoti si veri s-au adunat, sambata trecuta, la casuta veche din satul Colacu.

Dupa ce s-a recules la mormintele celor dragi, numeroasa familie s-a pus pe depanat amintiri. Toti s-au adunat in jurul lui Costica Tanjala cand acesta a inceput sa povesteasca franturi din viata lui.

In 1920, a fost trimis de parinti sa lucreze la pravalia de coloniale, delicatese si branzeturi a unui patron din Foscani. „Am fost baiat harnic, ascultator si econom, astfel incat patronul m-a lasat sa urmez scoala comerciala la seral“, isi aminteste Tanjala.

Ruinat de comunisti

A parasit magazinul dupa ce fiul patronului l-a palmuit intr-o zi. „Am zis ca mai bine ma bat parintii mei, decat sa ma bata strainii“, explica vranceanul. Costica Tanjala a ajuns apoi la o pravalie mai mare a unui negustor din Bucuresti, la recomandarea unui unchi care era functionar la Marmorosh-Bank.

„Il chema Ion Iobu Mocanu si era un patron bun, ca ma invata sa-mi fac pravalia mea si asa a facut“, mai spune barbatul. In capitala, vranceanul si-a deschis propria pravalie.

Venirea comunistilor la putere a insemnat un calvar pentru Costica Tanjala si familia lui. Fotograful Emanuel Tanjala isi aminteste perchezitiile facute de Politie si cum, copil fiind, i-au fost stranse degetele la pianina pentru a spune unde a ascuns tatal sau cateva zeci de sapunuri din fosta pravalie. „Culmea, erau ascunse in pianina“, isi aminteste el.

In 1981, batranul Tanjala decide sa plece in America. Spune ca nu avea de gand sa-si paraseasca tara, dar paharul s-a umplut atunci cand comunistii i-au daramat casa si pravalia din fostul cartier bucurestean Uranus. „Daca mi-au daramat casa, am zis ca mi-a dat Dumnezeu dezlegare sa plec din tara mea“, spune vranceanul.

Impresionat de libertate

Vranceanul, alaturi de mai multe familii din cartier, a renuntat la cetatenia romana, solicitand autoritatilor comuniste sa-l lase sa plece in SUA. „Comunistii socoteau ca acolo e o tara unde se sufera, unde omul este pedepsit. Dar, in loc sa fiu pedepsit, am fost bincuvantat si am primit si pensie, iar copiii mei s-au realizat si imi fac cinste“, explica vranceanul.

Cel mai mult l-a uimit ca peste Ocean putea sa mearga cu Biblia in mana, pe strada, fara sa fie retinut de Politie. „Inainte, chiar si afisarea unei carti a lui Cioran era un delict numai bun pentu a intra cateva zile in beciurile militiei“, explica Tanjala.

Convingeri

Familie de anticomunisti

Familia Tanjala are adanci radacini anticomuniste. Unul dintre membrii familiei, Alexandru Bercuci, cumnatul lui Costica Tanjala, nascut in 1902 în satul Colacu, a fost condamnat, in 1950, la 15 ani de munca silnica pentru ca a facut parte din grupul de luptatori anticomunisti din muntii Vrancei. „L-au legat si l-au adus pe cal ca pe o desaga. Tot satul a fost chemat sa-l vada“, povesteste Emanuel Tanjala. Alexandru Bercuci a murit în închisoarea din Gherla pe 17 ianuarie 1959.
from evz

luni, octombrie 08, 2007

Slow Food, mişcarea internaţională care luptă împotriva Fast Food


La Bucureşti, mişcarea Slow Food a devenit o organizaţie nonprofit cu drepturi depline, care poate să organizeze evenimente sub semnul Melcului

Slow Food este mişcarea internaţională ce militează pentru satisfacerea plăcerii alimentare, dar apără biodiversitatea, răspândeşte educaţia gustului, pune în legătură producătorii "verzi" cu consumatorii şi consideră că gastronomia se intersectează cu politica, agricultura şi ecologia.

Slow Food este o organizaţie ecogastronomică nonprofit­ care a fost fondată ca o replică la fast-fooduri, la viaţa contemporană consumată în viteză, la dispariţia tradiţiilor gastronomice locale şi a scăderii interesului oamenilor pentru mâncare. Povestea Slow Food a început în 1986 în orăşelul italian Bra, locul de baştină al fondatorului mişcării, jurnalistul Carlo Petrini.



Primul protest al Slow Food a fost cel organizat în Capitala Italiei, când, mai mulţi cetăţeni au început să mănânce paste preparate în casă în faţa unui fast-food McDonald’s. În 1989 a devenit organizaţie internaţională, iar la ora actuală, reţeaua cuprinde 80.000 de membri din lumea întreagă.
Viaţa rapidă strică digestia

Melcul mănâncă fără grabă şi e fericit
Secolul nostru, care a debutat şi s-a dezvoltat sub semnul civilizaţiei industriale, ne-a transformat în sclavii vitezei. Cu toţii am fost "infestaţi" cu acelaşi virus: "viaţa rapidă" care perturbă obişnuinţele, ne invadează intimitatea şi ne forţează să mâncăm "fast food".

Luptând împotriva omogenizării gustului, puterii nelimitate a societăţilor multinaţionale, agriculturii industriale şi nebuniei unei vieţi în viteză, Slow Food redă hranei demnitatea ei culturală, iar mesei, liniştea şi convivialitatea. Slow Food pledează în favoarea principiilor agriculturii bio şi se opune utilizării organismelor modificate genetic în alimentaţia omului.

De asemenea, mişcarea militează pentru etichetarea corespunzătoare a tuturor produselor care au în componenţă ingrediente rezultate din manipularea genetică, astfel încât consumatorii să ştie ce cumpără şi ce manâncă. Slow Food înseamnă – pe scurt - o "mâncare bună, curată şi cinstită". Drept simbol al mişcării, a fost ales "melcul" pentru că acesta mănâncă foarte lent toată viaţa lui.

Festinul este un mod de manifestare

"Convivium" este un cuvânt latin care semnifică "festin, recepţie, banchet". Slow Food a împrumutat acest termen pentru a desemna asociaţiile sale locale. Conviviumurile sunt expresia locală a filozofiei Slow Food şi care constituie cheia de boltă a mişcării.

Aceste asociaţii stabilesc relaţii cu producătorii, realizează campanii pentru a proteja produsele alimentare tradiţionale, organizează degustări şi ateliere, incită bucătarii să utilizeze produsele locale, selecţionează producării care să participe la evenimente internaţionale, luptă pentru educarea gustului în şcoli.

Există mai bine de 850 de Conviviumuri Slow Food pe tot cuprinsul globului, care difuzează filozofia şi transformă idealurile Slow Food în realităţi concrete.

Militanţii predau în şcoli disciplina gustului

Slow Food consideră de­gustă­rile ca fiind experienţe didactice care ajută la dezvoltarea simţurilor. Asociaţia organizează programe educative la toate nivelurile: pentru copii, profesori, restauratori, membri, dar şi pentru toţi cei care doresc să participe la evenimentele Slow Food.

În timpul Congresului Internaţional al Slow Food din 2003, mai mult de 600 de delegaţii prezente au decis că fiecare Convivium ar trebui să îşi creeze propria grădină şcolară.

Astfel, la Landquart, în Elveţia, Conviviumul Bündner Herrschaft a lansat proiectul "Plantati" care oferă copiilor oportunitatea de a participa la toate fazele culturii cartofilor biologici, începând cu însămânţarea lor la sfârşitul lunii aprilie şi terminând cu recoltarea acestora la mijlocul lunii august. La finalul recoltării, şcolarii sunt învăţaţi cum se pregătesc diverse preparate din cartofi biologici.

În Austria, prin intermediul unor activităţi senzoriale ludice, copiii din 15 şcoli au învăţat să cultive zarzavaturi, activitate pe care o întreprind cu ajutorul profesorilor şi a familiilor lor. Slow Food Missouri din Statele Unite a lansat împreună cu Centrul de Artă Contemporană un program extraşcolar pentru elevii din şcolile primare pentru a-i face pe aceştia să descopere produsele locale.

Produsele cultivate de către elevi sunt folosite ulterior pentru prepararea hranei în cantina lor. În China, Slow Food Hong Kong lucrează în colaborare cu Departamentul de Educaţie din Universitatea Hong Kong pentru a propune elevilor cursuri de alimentaţie şi artă gastronomică pe perioada verii.

Fundaţia Slow Food pentru Biodiversitate

În zilele noastre, foarte puţine specii de plante mai sunt folosite pentru asigurarea alimentaţiei. În cursul secolului trecut, 300.000 de specii vegetale au dispărut. La începutul secolului al XX-lea, America a pierdut 93 la sută din produsele sale agricole, iar Europa aproape 85 la sută. Fundaţia Slow Food pentru Biodiversitate reprezintă identitatea care susţine proiectele Slow Food în jurul ecogastronomiei.

Fondată în 2003 de către Slow Food în parteneriat cu regiunea Toscana, misiunea sa este de a organiza şi de a finanţa proiecte pentru apărarea moştenirii noastre mondiale a biodiversităţii agricole şi a tradiţiilor gastronomice. Contribuţiile financiare directe ale Fundaţiei sunt în principal dedicate ţărilor mai puţin dezvoltate, ţări unde conservarea biodiversităţii nu semnifică doar ameliorarea calităţii vieţii, dar mai ales salvarea de vieţi, comunităţi şi culturi.

Proiecte planetare, sub semnul melcului

În virtutea apărării biodi­ver­sităţii alimentare, Slow Food a lansat ample proiecte mondiale. Printre acestea, "Arca gustului" este un proiect ambiţios care îşi propune redescoperirea savorilor uitate, "Terra Madre" este, de asemenea, un proiect planetar imaginat de Slow Food, al cărui scop este punerea în circulaţie a unei noi logici agro-alimentare bazate pe producerea de alimente "bune, curate şi corecte".

Produsele trebuie să respecte sănătatea umană şi mediul înconjurător şi să permită astfel conservarea gustului şi a biodiversităţii culinare. Aventura Terra Madre a debutat în 2004 la Torino. Proiectul Terra Madre reprezintă expresia concretă a filozofiei Slow Food.

Târgul gurmanzilor din toată lumea

Slow Food organizează saloane, evenimente şi târguri ţărăneşti pentru promovarea produselor gastronomice excepţionale. Salonul internaţional Salone del Gusto, ce are loc din doi în doi ani, la Torino, este cel mai mare târg mondial de vinuri şi mâncare de calitate şi a cunoscut un succes enorm la fiecare ediţie.

Salone del Gusto adună un număr impresionant de vizitatori (172.000 în timpul ediţiei de anul trecut).
Evenimentul durează cinci zile, timp în care vizitatorii se plimbă printr-o piaţă imensă unde pot mânca prăjituri, cereale, mezeluri, legume murate, brânzeturi şi, de asemenea, pot bea bere şi vinuri de elită.

Principiile mişcării Slow Food

1. Mâncarea nu se consumă în grabă.
2. Orice masă trebuie să fie alcătuită numai din produse naturale, fără alt conservant decât sarea.
3. Fiecare om are dreptul să fie gurmand.
4. Copiii trebuie să înveţe că există o disciplină a gustului.
5. Banchetele sunt ocazii de a fi fericit mâncând.
6. Stilul de viaţă fast-food dăunează grav sănătăţii.
Raul Cazan, fondator al Slow Food Bucureşti

După ce a realizat un interviu cu Carlo Petrini, când preşedintele Slow Food Internaţional a venit în Bucureşti, Raul este acum unul dintre cei care au pus bazele mişcării Melcului în România. El vorbeşte despre eficienţa unei astfel de organizaţii în ţara noastră.

- De când există Slow Food Bucureşti?

- Slow Food Bucureşti a­ devenit, de puţină vreme, o organizaţie nonprofit, cu personalitate juridică. Anul trecut, Carlo Petrini a venit în România pentru a discuta cu ministrul agriculturii. După o întâlnire uşor nesatisfăcătoare, după cum spunea el, a avut loc o conferinţă de presă.

Atunci, eu, ziarist fiind, am realizat un interviu faţă în faţă cu preşedintele Slow Food Internaţional. A fost mai mult o discuţie liberă care a durat vreo două ore, timp în care Carlo Petrini mi-a explicat ce înseamnă Slow Food şi a reuşit efectiv să mă seducă.

Mi-a mărturisit atunci că ar dori să organizăm un Convivium Slow Food în România. M-a invitat la Salone del Gusto. Am fost acolo şi am văzut ce se întâmplă, iar după ce m-am întors la Bucureşti la nici două zile, m-au contactat reprezentanţii Slow Food de la Torino şi mi-au spus că mi-au trimis documentaţia, aşa că să încep să îmi adun oamenii pentru a fonda un Convivium în România, ceea ce am şi făcut.

Trebuie să menţionez că, pe plan local, există Slow Food Târnava Mare şi acum, mai nou, Slow Food Brusturoasa, pe undeva pe lângă Galaţi.

- Ce planuri aveţi?

- La Muzeul Ţăranului Ro­mân a avut deja loc un eveniment sub egida Slow Food. Acum suntem în etapa de organizare. Organizaţia are şase membri fondatori, dar oricine se poate alătura mişcării. Cei care vor să se implice trebuie să plătească o taxă infimă pe an. În momentul acesta, dorim să atragem tot mai mulţi producători.

Acum, noi avem tot dreptul să organizăm evenimente şi să folosim logoul Slow Food. Trebuie să vă spun neapărat că sub marca aceasta nu se pot vinde produse decât la evenimente organizate de Slow Food. Nu pot exista restaurante, baruri sau târguri care să se numească Slow Food şi care să funcţioneze permanent.

- Ce fel de produse pot fi promovate la astfel de evenimente?

- Produse autentice, bine­­­în­ţe­les. Există o multitudine de produse care ar trebui promovate. Eu sunt din Transilvania şi le cunosc foarte bine pe acealea din zona respectivă, dar, la fel, Moldova oferă nişte surprize plăcute în materie de gastronomie, de te lasă fără replică. Nu-mi vine să cred ce diversitate gastronomică există la noi în ţară.

În plus, produsul respectiv trebuie să aibă în spate şi o istorie interesantă. Prin promovarea produsului, promovezi, de fapt, comunitatea locală şi, implicit, bunăstarea unor oameni.
După părerea mea, primul lucru legat de Slow Food în România este Revoluţia Pleşcoi a lui Cezar Ioan. Şi aşa cum a promovat el acei cârnaţi autentici, aşa vreau şi eu să promovez virşli care sunt, de asemenea, nişte cârnaţi foarte populari în Ardeal.

Revoluţia Pleşcoi, o revoluţie în conştiinţă
Pleşcoii, cum numesc buzoienii aceşti cârnaţi, deşi sunt produşi în mod tradiţional în satul cu acelaşi nume, de generaţii întregi, încet-încet vor dispărea, pentru că micii gospodari nu au capacitatea de a îndeplini normele sanitar-veterinare impuse de legislaţia actuală. Pe de altă parte, denumirea Pleşcoi este folosită, în mod abuziv, de către unii producători industriali care nu respectă reţeta originală.

Pleşcoii pot fi cumpăraţi fără acte sanitar-veterinare de la mai multe familii din sat, care continuă să-i producă pentru autoconsum. "Un singur sătean a reuşit să se autorizeze sanitar-veterinar şi să obţină de la Ministerul Agriculturii o licenţă de producător tradiţional. În prezent nu există metode care să le certifice autenticitatea. Avem de-a face cu o situaţie absolut interesantă: Pleşcoii sunt protejaţi de România pe plan extern, în sensul că nu pot fi produşi în altă ţară a Uniunii, dar nu şi pe plan intern", a explicat Cezar. Fondatorul Revoluţiei Pleşcoi se declară un simpatizant entuziast al mişcării Slow Food.

După modelul Slow Food, el a organizat anul trecut, un protest paşnic în faţa fast-food-ului McDonald’s din Piaţa Romană. "Ne-am adunat câteva zeci de oameni, am mâncat pâine şi cârnaţi de Pleşcoi, am oferit trecătorilor cârnaţi şi fluturaşi informativi în care le spuneam pentru ce suntem acolo şi de ce este important să ni se alăture. Al doilea pas a fost să organizăm «Eva a trăit la Pleşcoi»", a adăugat el. Cezar Ioan promite că, în acest sens, vor urma şi alte acţiuni legate de acest produs alimentar autentic.
from adevarul

Mafia italiană prosperă în Europa

Mafia din Calabria se extinde în Europa din cauza lipsei unei politici comune de luptă împotriva crimei organizate, a avertizat azi un magistrat italian, relatează Reuters.

Nicola Gratteri, procuror care a investigat uciderea a şase italieni în Germania în august, crime comise de mafie, a declarat că organizaţia din Calabria, cunoscută sub numele Ndrangheta, este asemenea unei companii multinaţionale cu ramificaţii "pe toate continentele". El a declarat că Ndrangheta, care este o organizaţie deosebit de importantă în lume în ceea ce priveşte traficul cu cocaină şi care rulează sume de 30 miliarde de euro, este prezentă în Statele Unite, Canada, Australia şi America Latină.

În Europa, s-a infiltrat foarte bine în Germania, Olanda, Belgia, Franţa şi Spania, favorizată fiind de piaţa unică, ce permite oamenilor să călătorească liber în UE, a precizat el.

"Europa ar trebui să realizeze că mafia nu este doar o problemă italiană, este în prezent o problemă a întregului Occident", a declarat Gratteri. "Membri Ndrangheta se deplasează în Belgia, Olanda, Germania aşa cum eu mă deplasez în propriul meu oraş", a declarat el.

Cei şase italieni au fost împuşcaţi în faţa unei pizzeri în oraşul Duisburg, ceea ce a reprezentat cel mai recent capitol din lupta de 16 ani dintre două clanuri Ndragheta în oraşul San Luca din Calabria. Crimele au şocat Germania, demonstrând cât de puternică a devenit Ndragheta în această ţară. Unele dintre persoanele ucise trăiseră aproape toată viaţa în Germania, iar coproprietarul pizzeriei a fost una dintre cele 33 de persoane arestate în Italia pentru aceste crime.

"Nu improvizezi o operaţiunea ca aceasta, înseamnă că organizaţia este bine stabilită şi integrată în ţară", a declarat Gratteri. Potrivit acestuia, cooperarea dintre poliţie şi magistraţii din diverse ţări a fost afectată de lipsa unor proceduri de investigaţie juridice comune. Procurorii italieni, de exemplu, folosesc în mod excesiv interceptările convorbirilor telefonice, ceea ce în unele ţări nu este permis. "În Germania, infracţiunea de asociere în scop mafiot nu exsită (în Codul Penal), iar interceptările convorbirilor telefonice din locurile publice sunt interzise, deci cum poţi şti ce se întâmplă într-o pizzerie?", a declarat Gratteri.

"De la crimele din Duisburg, nu am văzut pe nimeni în Europa să-şi modifice codurile şi procedurile. Cred că oamenii şi-au pierdut interesul, că nu există o conştientizare a problemei", a spus el. "Cooperăm mai bine cu Columbia decât cu unele ţări din Europa", a spus el.
from adevarul

GABI STAN, DORIT DE 'U' CLUJ


Antrenorul Gabi Stan se afla printre antrenorii candidati la postul de principal al formatiei “U” Cluj. “Sepcile Rosii” au ramas fara antrenor dupa ce Adrian Falub si-a dat demisia la finele jocului de sâmbata, cu Poli Timisoara, scor 1-2.

“Da. Este adevarat ca cei de la Universitatea mi-au facut o oferta dar mai trebuie sa discutam. Ramâne de vazut ce se va întâmpla pentru ca echipa este într-o situatie delicata”, a declarat Gabi Stan pe siteul insport.ro

Momentan, “Gabello” este liber de contract. Ultimele echipe la care a antrenat au fost FC Brasov si Forex.
from prosport

Prietenul prinţului William, ucis de talibani


Ofiţerul Alexis "Lex" Roberts (în vârstă de 32 de ani), descris de comandanţii săi drept "un om integru şi curajos cu cele mai mari perspective", a devenit militarul britanic cu cel mai înalt grad ucis în Afganistan de la începerea conflictului în urmă cu şase ani. El era, de asemenea, un prieten apropiat al prinţului William.

Ministerul Apărării a confirmat că Roberts a fost ucis de o bombă ascunsă pe şosea, care a explodat la trecerea vehiculului în care se afla.

Popularul ofiţer, care făcea parte din primul batalion al regimentului Royal Gurkha Rifles, conducea un convoi care se înapoia în baza din Kandahar, când s-a petrecut tragedia – pe data de 4 octombrie a.c. - în urma căreia au mai fost două victime (un mort şi un rănit).

"Prinţul William a fost foarte întristat când a aflat de moartea în luptă a lui Lex Roberts, pe care îl păstrează în memorie cu mare respect ca bun prieten şi comandantul său de pluton la Sandhurst.

Gândurile şi rugăciunile sale se îndreaptă spre soţia maiorului şi cele două fete ale lor", se arată într-un comunicat dat publicităţii de Palatul Buckingham. Maiorul Alexis "Lex" Roberts a devenit un apropiat al prinţului William, în timp ce a fost îndrumătorul său în cariera de ofiţer la Academia Militară Sandhurst.
from adevarul

DOBOS, CHEMAT SEF


PLAN Fostul international a fost deja contactat de actionarii “sepcilor rosii” pentru a deveni presedintele echipei ardelene.

Toni Dobos va sosi la Cluj pentru a negocia preluarea echipei ardelene. Acesta ia în calcul si varianta cumpararii pachetului majoritar de actiuni de la CL.

Unul dintre primele nume care le-au venit în minte actionarilor clujeni de a prelua “frâiele” la “U” a fost Anton Dobos. Fostul jucator al “sepcilor rosii” a fost contactat de Lucian Danciu, care i-a propus sa puna mâna pe pachetul majoritar de actiuni a echipei. “Am avut o discutie cu Lucian Danciu. Dar acum am înteles ca a demisionat. Nu pot sa spun nimic întrucât cu cei care au ramas nu am stat de vorba si nu stiu ce planuri au”, a recunoscut Dobos. Cel care a promovat AEK Bucuresti, pe care a mutat-o mai apoi la Timisoara si a format actuala Poli, spune ca Universitatea este într-o situatie extrem de dificila, dar ca nu se teme de esec, în cazul în care ar prelua clubul.

“Imi pare rau pentru ce se întâmpla la «U» Cluj. Este echipa mea de suflet, dar toate echipele pe unde am fost se aflau într-o situatie grea. Daca cei de la «U» Cluj vor dori, eu voi veni saptamâna viitoare pentru a discuta concret despre situatia în care este echipa si despre ce s-ar putea face“, a afirmat fostul international. Surse din anturajul fostului international spun ca acesta nu ar urma sa vina singur la “U”, fostul sau coechipier, Calin Zanc, urmând sa-l însoteasca pentru a ocupa functia de manager al alb-negrilor.
from prosport

TRIO PENTRU O BANCA


”U” CLUJ Mihai Stoichita, Ionut Popa si Marius Lacatus sunt în carti sa preia postul de antrenor pe “Moina“.

De sâmbata seara, actionarii cauta antrenor la “U” odata cu plecarea lui Falub. Stoichita e favorit, mai ales ca e dorit de Toni Dobos, omul care e aproape sa devina presedinte la Universitatea.

Dupa ce Banceu si Falub au parasit echipa de pe “Ion Moina”, ieri a venit si rândul lui Lucian Danciu, presedintele CA. “Nu mai avea rost sa mai continuam împreuna, mai ales dupa ce am fost înjurat de fani la meciul cu Poli. Nu pot sa ma pun contra maselor”, a explicat decizia Danciu. Astfel, vicele Radu Constantea, reprezentatul Oncos în CA, a ramas sa tina în mâna frâiele echipei si sa gaseasca urgent un antrenor. ”M-a surprins decizia domnului Danciu, dar este hotarârea dânsului si nu pot decât sa o respect. Pâna când Consiliul Local va numi pe altcineva în locul dânsului, noi continuam sa cautam un antrenor si sper sa aducem rapid pe cineva. Am contactat deja câtiva tehnicieni si sper ca pâna la mijlocul saptamânii sa putem prezenta noul antrenor”, a declarat Radu Constantea.
Stoichita, numarul 1

Actionarii au solicitat serviciile lui Mihai Stoichita si Marius Lacatus, antrenori liberi de contract, dar nu l-au evitat nici pe Ionut Popa, tehnician aflat pe picior de plecare de la Poli Iasi. Si numele lui Mircea Rednic a fost rostit în anturajul actionarilor, dar acesta nu pare dispus sa revina pentru a antrena în tara.

Stoichita este favorit si pentru ca îi cunoaste pe câtiva din actualii jucatori ai Universitatii. ”Sunt apropiat de Haciatrian, Baciu, Coman, Tudor, Olah, pentru ca am lucrat cu ei. Nu pot spune acum daca voi antrena echipa de la Cluj, dar recunosc ca i-am urmarit în ultima vreme. Locul din clasament nu reflecta valoarea echipei. Oricum, în acest moment echipa nu are unde sa mearga mai jos. Poate doar sa urce, iar capacitate este la «U». Totusi, nu am primit înca o oferta de la cei de la Universitatea Cluj”, a explicat Stoichita.
Galeria l-a învins pe presedintele Dancia

Sirul demisiilor din cadrul echipei ardelene a continuat si la o zi dupa înfrângerea partidei cu Poli. Presedintele Lucian Danciu, reprezentantul Consiliului Local în conducerea echipei, a cedat presiunii suporterilor si si-a înaintat duminica demisia. “Atunci când esti înjurat de câteva mii de oameni nu mai ai de ce sa ramâi. Nimeni nu a câstigat vreodata razboiul cu masele”, si-a motivat Danciu decizia.

A plecat si directorul sportiv Vadana

Imediat dupa ce presedintele Lucian Danciu si-a facut publica demisia, Sorin Vadana a renuntat si el la functia de director sportiv. Fostul oficial al “sepcilor” intrase în dizgratiile actionarilor înca înainte de partida pierduta de Universitatea cu Poli Timisoara, Nicolae Tarcea afirmând ca si Vadana trebuie sa plece pentru a se putea forma o echipa noua care sa preia frâiele echipei.
from prosport

duminică, octombrie 07, 2007

UN AMERICAN A CREAT O FORMĂ DE VIAŢĂ ARTIFICIALĂ


Controversatul om de ştiinţă american Craig Venter a anunţat că a creat prima formă de viaţă artificială, despre care speră că va fi un posibil remediu pentru boli şi pentru încălzirea globală. Venter a declarat pentru cotidianul britanic „The Guardian” că a construit un cromozom sintetic, folosind substanţe chimice obţinute în laborator, şi că va face oficială descoperirea sa în doar câteva săptămâni.

Descoperirea, pe care Venter speră să o poată folosi pentru a dezvolta noi surse de energie menite să combată efectele schimbărilor climaterice, „ar fi un foarte important pas filosofic în istoria speciei umane”, a declarat el pentru „The Guardian”. Cu toate acestea, perspectiva creării unei forme de viaţă artificială este cât se poate de controversată, urmând să stârnească numeroase dezbateri legate de etica şi de consecinţele unui asemenea progres al ştiinţei.

Pat Mooney, directorul organizaţiei pentru bioetică ETC Group, a comentat că Venter creează „un şasiu” pe care poate fi construit aproape orice. „Ar putea fi baza unei contribuţii pentru umanitate, precum noi medicamente, sau ar putea constitui o ameninţare pentru umanitate, precum armele biologice”, a precizat Mooney.

Cromozomul creat de Venter şi de echipa sa se numeşte Mycoplasma laboratorium şi, în ultima etapă a procesului de creare, va fi transplantat într-o celulă vie al cărei control ar trebui să îl preia, devenind efectiv o nouă formă de viaţă. Organismul unicelular, care a fost numit „Synthia” de către ETC, este condus de un cromozom cu doar 381 de gene - limita necesară pentru susţinerea vieţii bacteriei, astfel încât aceasta să se poată hrăni şi reproduce.
from antena3

MARION JONES RISCA 10 ANI DE INCHISOARE


ATLETISM Faimoasa sprintera Marion Jones risca sa ramâna pâna la zece ani dupa gratii, pentru ca a mintit un agent federal în investigatia legata de substantele dopante, cunoscuta ca afacerea BALCO. Americanca si-a declarat nevinovatia în 2003, dar vineri a admis ca a consumat substante interzise, înainte de triumful de la JO 2000. Procurorii au spus ca vor lua în calcul o sentinta de pâna la sase luni închisoare, cu precizarea ca decizia apartine judecatorului, care ar putea sa nu tina cont de recomandare.
from prosport

Veneţia modernă: Empuriabrava


INVITAŢIE – Poftiţi în cel mai mare port rezidenţial din lume!

Pentru cine n-a auzit încă de Empuriabrava, acesta este un mic ghid de călătorie într-un loc aparte: cel mai mare port rezidenţial din lume, cu peste 40 km de canale.

L-am descoperit numai datorită unor prieteni din Germania, care s-au îndrăgostit de Empuria şi o vizitează cu tot neamul, inclusiv căţel şi soacră. Şi asta, pentru că închiriază aici o vilă cu sufragerie mare, bucătărie americană, trei dormitoare şi o piscină, cu vedere la canal, pe circa 1.000 de euro pe săptămână. Oraşul dispune de toate serviciile indispensabile unei aglomeraţii urbane cu vocaţie internaţională, de o plajă cu nisip fin, de altfel cea mai lată din Europa. Aici găseşti de toate: de la hoteluri şi restaurante, baruri, buticuri sau supermarketuri, până la saloane de coafură, discoteci, săli de jocuri, aerodrom. Este, datorită curenţilor de aer din zonă, locul ideal pentru zboruri cu parapanta.

Empuriabrava (sau Ampuriabrava), situată la 2 km de Castello d’Empuries, pe celebra Costa Brava, se află la numai 28 km de graniţa cu Franţa, foarte aproape de Perpignan, dar şi la doar 150 km de Barcelona. În anii ’60, în plină euforie turistică, Castello d’Empuries, situat la 6 km de mare, era înconjurat de terenuri agricole. În 1964, întreprinderea Eurobrava SA a prezentat primăriei un proiect, cu intenţia urbanizării zonei situate între Muga, els Salins, Figueres şi Roses. Proiectul prevedea construirea canalelor, a unei piste de aterizare pentru avioane de mici dimensiuni şi a unui aerodrom internaţional.

În timp ce construcţia înainta, autorităţile au lansat o campanie de promovare a proiectului în Germania, Franţa şi Benelux. Preţurile bune au fost o atracţie, aşa că mulţi proprietari au fost din străinătate, majoritatea nemţi. În anii ’90 au venit ruşii, care au şi ridicat preţurile, pentru că n-au clipit niciodată în faţa vreunuia. Atenţionarea din imagine este fără comentarii. Figura într-un trenuleţ ce făcea un tur de prezentare a staţiunii.
from jurnalul

Semnal - sunt la modă bustierele


Jumătate dintre femeile active au dureri de sâni din cauza sutienelor incomode, relevă un studiu publicat recent în Science Daily.

Majoritatea sutienelor, chiar şi cele pentru sport, nu sunt adaptate mişcărilor sânilor, a demonstrat doctorul Joanna Scurr, de la Universitatea Portsmouth. Ea a selectat 70 de femei, grupul reprezentând cea mai amplă varietate de forme ale sânilor studiate până în prezent.

Rezultate. Potrivit studiului, mişcările sânilor în timpul activităţilor zilnice sunt foarte limitate atât de sutienele concepute pentru sport, cât şi de cele cu sârme şi bureţi. De exemplu, în cazul femeilor care poartă un sutien pentru sport cu forma cupei A, mişcarea sânilor este redusă cu 53%. Indiferent de mărimea sânilor, consecinţele sutienelor incomode sunt aceleaşi: dureri la nivelul sânilor, senzaţii de tensiune mamară, supraîncălzirea sânilor. Pe termen lung poate apărea chiar şi riscul apariţiei unor formaţiuni tumorale la nivelul sânilor ca urmare a purtării sutienelor prea strânse. Dr Joanna Scurr, specialist în medicina sportivă, este de părere că purtarea unei bustiere lejere calmează în 80% dintre cazuri durerile la nivelul sânilor. În timp ce medicamentele prescrise contra durerilor mamare au fost eficiente în doar 54% dintre cazuri.
from jurnalul

Iris striga in noapte


Un spectacol incendiar, cu peste 15.000 de inimi vibrand la unison, o productie spectaculoasa, cu mari artisti romani, au incununat vineri seara cei 30 de ani de existenta sarbatoriti de nationala de rock a Romaniei, formatia Iris.



In costume elegante, sositi intr-o masina de lux, in haine de piele sau jeansi taiati, veniti cu autobuzul direct de pe bancile liceului, fani de toate varstele, adolescenti si oameni cu parul alb, generatiile muzicii Iris s-au adunat pe Aeroportul Baneasa, la o aniversare care nu a mai fost doar a trupei Iris, asa cum spunea Mihai Godoroja (producatorul albumului „Cei ce vor fi” si unul dintre invitatii in spectacol), ci a tuturor.

Valuri de spectatori au primit cu aceeasi bucurie legendarul salut „Buna seara, prieteni!”, rostit de Cristi Minculescu, in momentul in care formatia si-a facut aparitia pe scena, in jurul orei 20.15. Dupa cum au promis, organizatorii concertului, Fun Time Production, au oferit cea mai mare productie tehnica realizata vreodata pentru un artist autohton.

Dupa 30 de ani

Show-ul a inceput cu piesa „Pamantul cuprind”, una dintre melodiile lansate cu 30 de ani in urma de Iris, pe vremea cand tanara trupa se afla la inceput de drum pe un taram muzical in care inca mai traia din amintirea Phoenixului, ai carui membri fugisera din tara.

A urmat „Pe ape”, cand Cristi Minculescu le-a remintit inca o data fanilor ca „jocul nu e greu”, pentru ca apoi sa-i intrebe: „Cine ma striga in noapte?”. Balada „Noaptea”, de pe primul album Iris, a trezit amintiri printre spectatori si a prefigurat momentul primului invitat, „un talent infernal, un talent strivitor”, dupa cum a prezentat-o Cristi Minculescu pe actrita Maia Morgenstern.

Tudor Ilinca si Corul Acustic, urmatorii invitati, au interpretat un alt hit Iris, „Corabia cu panze”, dupa care pe Aeroportul Baneasa a rasunat din nou vocea inconfundabila a lui Cristi Minculescu, pe piesele „Luna plina” si „Sa nu crezi nimic”, de pe albumul „Luna plina” (1996), care a marcat o noua era in muzica trupei Iris.

„Ingerii goi”, melodie noua, de pe albumul „Cei ce vor fi”, si un solo la chitara bas, sustinut de Boro, caruia publicul i-a scandat numele, au continuat spectacolul de pe Baneasa, unde pana si motoarele turate ale avioanelor care aterizau pareau un instrument integrat in simfonia Iris.

„Gladiatorii rockului romanesc”

Adrian Despot, Paula Seling, formatia Voodoo (din care face parte Cristi Dumitrescu, fiul lui Nelu Dumitrescu, Iris), Trooper si Florin Chilian au fost urmatorii artisti care au urcat pe scena pentru a-i sarbatori pe Irisi, reveniti in fata publicului cu „Evadare de cinci stele”, „Casino” si „Somn bizar”, cea din urma declansand o adevarata isterie in randul spectatorilor.

Solourile sustinute de Valter Popa la chitara si Relu Marin la clape, urmatorii invitati, Mike Godoroja si Tudor Chirila, care i-a numit pe Iris „gladiatorii rockului romanesc”, si „Trenul fara nas”, una dintre piesele de rezistenta (la propriu) ale trupei, au purtat mai adanc in noapte „corabia” Iris, pana in momentul in care vocea lui Cristi Minculescu a rasunat: „Era intr-o dimineata, o alba dimineata”... Venise randul publicului sa sustina un „solo”, pe hitul „Lady in Black”, interpretat acum cinci ani, tot la o aniversare, alaturi de Uriah Heep.

„Poate ne lasati si pe noi sa cantam”, a glumit Cristi Minculescu, dupa care a introdus-o in scena pe soprana Felicia Filip. In Baneasa s-au auzit apoi tobele lui Nelu Dumitrescu, intr-o cadenta „nervoasa” si incitanta.

„Nu exista nimeni pe lumea asta care sa va semene”

A urmat un moment emotionant, melodia „Lacrimi de roua”, dedicata de Cristi Minculescu „tuturor celor care au plecat dintre noi: Adrian Pintea, Florian Pittis, Gil Dobrica, Laura Stoica, Jeana Gheorghiu, Ralu Filip”. „La multi ani, Iris, la multi ani si voua”, a incheiat artistul, inainte de a se retrage de pe scena, insa publicul voia mai mult. „Floare de Iris, floare de colt”, s-a auzit vocea Maiei Morgenstern, iar spectatorii au „erupt”.

„Floare de Iris, floare de colt”, a spus si Cristi Minculescu, insa imnul Iris era deja cantat de mii de voci. „De un lucru puteti fi siguri: nu exista nimeni pe lumea asta care sa va semene”, a multumit Cristi Minculescu. „Strada ta”, a fost urmatoarea piesa interpretata la bis si „Iris aeterna” a incheiat o seara magica, iar toti cei prezenti, pe scena sau in fata ei, au stiut ca nu vor fi „niciodata singuri”.

COMPONENTA

Formula actuala a trupei Iris este neschimbata din anul 1986

> Prin trupa Iris s-au perindat, de-a lungul timpului, zeci de muzicieni, de la Nutu Olteanu, Nelu Dumitrescu si Emil Lechinteanu, cei trei care au inventat trupa, pana la Dan Bittman si Mihai Alexandru, Sorin Chifiriuc, Adrian Ilie, Nelu Jecan, si multi altii, Gelu Stefan, Sanda Lacatusu, Florin Ochescu, Manuel Savu, Dan Alex Sarbu sau Bogdan Stanescu...

> Nume care au scris, de-a lungul timpului, pagini importante in istoria rockului romanesc. Fie ca unii dintre ei o mai fac inca, fie ca altii au renuntat la vis, toti acesti artisti vor ramane legati de un nume si printr-un nume: Iris. Alaturi de Cristi Minculescu, Nelu Dumitrescu, Doru Borobeica si Valter Popa, membrii formulei actuale, neschimbata din 1986, carora de cinci ani li s-a alaturat Relu Marin, acesti artisti sunt, la randu-le, o parte din istoria de 30 de ani a trupei Iris.

LA ANIVERSARE

„Iris - 30 de ani”, editie speciala „Evenimentul zilei”

Imediat dupa incheierea showului aniversar Iris, fanii prezenti in Baneasa au primit un supliment editat de „Evenimentul zilei” in cinstea implinirii a 30 de ani de la infiintarea trupei.

Cele patru pagini contin istoria formatiei care a trecut prin 12 ani de comunism, in care a trebuit sa se lupte cu cenzura, salile inghetate in care sustineau concerte, camerele sordide de hotel, incalzite cu mijloace improvizate sau lipsa echipamentului profesionist.

> Cristi Minculescu si Nelu Dumitrescu vorbesc pe larg despre ceea ce a insemnat sa faci parte dintr-o trupa rock la inceputul anilor ‘80 si despre perioada post-decembrista, cand o reevaluare era necesara. „Ne-a mers cam slabut din ‘93 pana in ‘96. Apoi, am luat un producator artistic, la randu-i la inceput de drum, am compus, am inceput sa mergem la televiziuni, la radio, la conferinte de presa, in turnee prin tara...”, isi aminteste fondatorul trupei, Nelu Dumitrescu.

> Cu cateva ore inainte de concertul aniversar, „cei cinci cavaleri ai rockului”, dupa cum au fost „botezati” Irisii in suplimentul EVZ, au primit din partea presedintelui Traian Basescu Ordinul Meritul Cultural in grad de Cavaler pentru promovarea rockului timp de 30 de ani.
from evz

Floarea de rock


Iris, cea mai titrata trupa rock din Romania, a implinit astazi 30 de ani de existenta.

Coada, fie ea si la spectacolele rock de la Polivalenta, era deja un simbol national in Romania sfarsitului de an 1977, momentul in care lumea, fie ea doar lumea muzicii, devenea inca si mai mare: Marea Britanie deschidea, in sfarsit, portile unui gen pana atunci „persecutat”, anume punkul, Clash se grabea sa zdrobeasca o serie „de aur”, odata cu primul sau album, reusind sa impuna sloganul revolutionar „No Elvis, Beatles, Stones”.

Romania tinea, timid, isonul, ascultand la pick-upurile Tesla ceva Bob Dylan si Jimi Hendrix - viniluri aduse pe furis din Vest, sau Emerson, Lake and Palmer in celebrele „Metronomuri” ale lui Cornel Chiriac de la Radio Europa Libera. Influentate de toate acestea, in 1977 se nasteau cateva trupe care aveau sa reziste: Iris, Compact si Semnal M, iar un an mai tarziu avea sa apara si Holograf.

In anul in care incepea disidenta lui Paul Goma, iar Monica Lovinescu era „amendata” la Paris pentru emisiunile ei de la Europa Libera, rebeli cu mai mici pretentii, ramasi in Romania, se adunau seara la o cantare cu veteranii Mondial sau cu cei de la Rosu si Negru, care aveau deja vreo zece ani vechime pe piata, cu Sfinx-ul inca si mai batran, dar in plina forta cu Dan Andrei Aldea la chitara.

Seri la Curtea Veche 43 cu Sorin Chifiriuc si Florin Ochescu, cu Catena, Basorelief sau cu Hendrix-ul Romaniei, Sorin Tudoran. Poate mai mult decat altele, o trupa de rock, nascuta intr-o tara aproape izolata de o lume experimentand schimbarea, avea sa aminteasca de libertate mai bine de un deceniu: Iris.

Cativa baieti cu plete care, fara sa-si propuna cu adevarat sa inventeze sau sa sustina o rezistenta culturala, au ajuns sa „acompanieze” rebeliunea celor pentru care, asa cum spuneau chiar ei candva, „Tara adevarului” devenise prea stramta. Sa nu uitam, „un an de IRIS in comunism face cam cat zece in timpurile de azi”, radea cineva...

Poate e prea mult spus, s-ar indoi unii, in timp ce altii, cei care au calatorit vreodata „pe ape”, sau cu „trenul fara nas”, urmand o anumita „strigare in noapte”, au siguranta ca asa a fost, fie si numai pentru contextul anumitor timpuri care fac din Iris o legenda.

„Hei, hei, nasule, / Da-te dumneata-ntr-o halta jos” - sunau versurile carora multi se grabeau sa le dea intelesuri la moda, incluzandu-le si pe ele intr-un fel de miscare disimulata de rezistenta. La concertele din Vest era rupere de nori pe stadioane si rupere de nori era si la noi: „Veneau cu miile la salile de spectacol, vegheati atent de cei de la Consiliul Culturii, niste oameni obisnuiti cu muzica usoara, cu Dan Spataru si cu Angela Similea.

Astia veneau pe scena imbracati frumos, delicati - pentru cei de la cultura, rockul era ceva promiscuu si mizer. Noi nu aveam nicio teama, desi stiam ca vor fi mereu de la control. Rugam fanii sa stea putin linistiti, cat trecea controlul, apoi declansam nebunia”, povesteste Nelu Dumitrescu, un baiat care avea numai 20 de ani in ‘77, cand a aparut prima data pe scena cu o trupa inventata de el, despre care probabil nici nu gandea ca avea sa devina o legenda: Iris.
from evz

TIMISORENII AU SCANDAT ANTI-CFR


RIVALITATE Cei 300 de fani (foto) ai echipei de pe Bega prezenti ieri la Cluj-Napoca “i-au uns la suflet” pe fanii echipei Universitatea atunci când au început sa scandeze împotiva echipei din Gruia. Scandarile acestora au fost primite cu aplauze de fanii “sepcilor rosii”, fiind recunoscuta rivalitatea imensa dintre echipa “universitara” si CFR Cluj.
from prosport