Prezent la Cluj pentru a viziona expoziţia de obiecte masonice de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, unul dintre cei mai importanţi autori de cărţi care au ca subiect viaţa masonilor şi, în acelaşi timp, directorul Centrului Naţional de Studii Francmasonice, Horia Nestorescu-Bălceşti, a acordat un interviu în exclusivitate pentru clujeanul.ro.
clujeanul.ro: Care este în aceste zile preocuparea principală a lojilor masonice româneşti?
Horia Nestorescu-Bălceşti: Cele nouă mari loji româneşti pregătesc scrierea unei istorii a masoneriei autohtone. Problema este că Marea Lojă Naţională a României vrea să se ocupe de acest obiectiv şi, bineînţeles, vrea să tragă spuza pe turta lor. E mai bine ca istoria masonilor români să nu fie redactată de către istorici masoni, pentru că aceştia au ideea absurdă că tot ceea ce mişcă în lumea aceasta a fost făcut de masoni. Cel mai bine ar fi să fie cooptaţi nişte istorici independenţii. Totodată, se mai lucrează la realizarea unui muzeu masonic. Acum se lucrează la tematică.
Inegrarea în NATO
clujeanul.ro: Care a fost influenţa masoneriei româneşti în viaţa de stat de după 1989?
H. N.-R.: Fără îndoială că au existat influenţe ale masonilor asupra destinul statutui român. Cea mai notabilă este integrarea României în NATO. Astfel, Marea Lojă Naţională a României a primit iniţierea de la o lojă americană. Nu trebuie uitat nici faptul că Supremul Consiliu al Ritului Scoţian Antic şi Acceptat din România a fost instalat în templul din Washington, iar cei care i-au instalat făceau, unul şi unul parte din toate structurile statului american. În acelaşi timp, 200 de masoni români au fost ridicaţi în grade de masoni de la 4 la 32 de către Loja Bazelor NATO din Germania. Odată cu ocuparea Germaniei de către SUA după al Doilea Război Mondial, în bazele de aici au venit şi masoni care au format Loja Bazelor NATO din Germania.
clujeanul.ro: Câţi oameni are acum masoneria în structurile de stat ale României?
H. N.-R.: Preşedinte şi premier nu am avut niciodată după 1989 în România, însă avem miniştri, secetari de stat şi parlamentari mulţi. Nu vreau să numesc pe nimeni pentru că mulţi dintre aceştia nu au făcut cinste lojilor din care fac parte.
clujeanul.ro: Au avut masonii vreo legătură cu Revoluţia din 1989?
H. N.-R.: În 1989 în România existau 21 de masoni, toţi cu vârsta trecută de 70 de ani. Ce influenţă puteau ei să aibă în Revoluţie? Să fim serioşi.
"Nu mai avem elite"
clujeanul.ro: De ce masoneria română nu mai are puterea de altădată, când făcea revoluţii şi numea conducerea ţării?
H. N.-R.: Nu mai avem elite. România a pierdut elitele în închisorile comuniste. O altă mare parte a elitei a emigrat în ţări străine. Perioada de după Revoluţie venea după un vid în masonerie de 50-60 de ani. O altă cauză o constă şi în faptul că, spre deosebire de secolul XIX ,când tinerii români se duceau la studii în străinătate şi se întorceau, în momentul de faţă tinerii nu se mai întorc.
clujeanul.ro: Cum comentaţi acuzaţiile conform cărora în lojile masonice au pătruns securişti şi oameni de afaceri veroşi?
H. N.-R.: După Revoluţie cei care au intrat în masonerie au adus tarele societăţii româneşti. Este nevoie de o perioadă relativ îndelungată ca să reuşim să trecem de aceste tare. Noi încercăm să cernem oamenii prin mai multe condiţii. Un mason trebuie să creadă în Dumnezeu, să fie om liber şi de bune moravuri, să aibă suficiente cunoştinţe de cultură generală pentru a înţelege principiile masoneriei şi să aibă suficiente mijloace de existenţă pentru a se ajuta pe sine şi pe ceilalţi. Un candidat este considerat că nu îndeplineşte aceste condiţii până la dovada contrarie.
"Mason nu devii, ci te naşti"
clujeanul.ro: Se spune că cei mai importanţi masoni sunt aceia despre care nu se ştie că sunt masoni. Ce părere aveţi?
H. N.-R.: Nu e adevărat. Dar dacă găseşti pe cineva care se bate cu pumnul în piept că este mason acela, chiar dacă este mason, nu trebuie să-l crezi. Mason nu devii, ci te naşti. Vă dau un exemplu de două personaje care au fost masoni geniali fără a face parte dintr-o lojă. Eminescu şi Ion Creangă. Pe Eminescu nu l-au acceptat pentru că avea o viaţă boemă, iar pe Creangă pentru că era răspopit. Cu toate acestea ei erau mai mari masoni ca mulţi alţii. Dacă vrei să afli ritualul de iniţiere în primul grad masonic citeşte Harap Alb.
from clujeanul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu