De ce sint romanii snobi

Fie ca au sau nu au cu ce, autohtonii trebuie sa arate bine. Specialistii in imagine arata pentru Cotidianul de unde vine aceasta boala nationala si de ce e ea mai grea decit in alte tari.

Masini luxoase, telefoane de superfirma si haine de la Paris si Milano. Asta ii mira pe strainii vizitatori in Romania. Unul dintre ei, gurul in branding personal William Aruda, spunea, cu ocazia unei vizite la Bucuresti, ca autohtonii sint mai preocupati de imaginea lor decit alte popoare. „Am observat asta inca de la aeroport, cind am vazut ce masini conduc, apoi, la hotel, hainele pe care le poarta. Sint foarte interesati de modul in care comunica ceea ce sint lumii intregi“, declara expertul intr-un interviu din Cotidianul.

Masina, celularul si hainele de firma trebuie sa spuna despre romani ca au intrat in lumea buna

Romanii insisi isi accepta slabiciunea. „Masina este simbolul consumerismului contemporan in forma maxima. Telefonul este si el un mod de a exprima statutul social: un fel de falsa carte de vizita pusa pe masa“, arata Liviu Redeleanu, managing partner AdVenture, agentie care se ocupa, de citiva ani, de imaginea Volvo si Motorola in Romania, doua branduri internationale care se bucura din plin de obsesia autohtona pentru imagine. In opinia lui, automobilul este cel mai important mijloc prin care romanii transmit cine sint sau, mai degraba, cine ar vrea sa fie. „Desi unii au miliarde, lumea ii asociaza tot cu masina de citeva sute de mii de euro. Cind ai o masina pe care o mai au doar citiva, pe care ii numeri pe degetele de la o mina, e o chestie“, puncteaza Alexandru Raducanu, specialist in marketing, dar si in psihologie, redactor-sef la revista „The Marketer“. Telefonul insa, crede el, „nu mai e asa o mare chestie“: „S-a cam «comoditizat». Telefoane mobile are toata lumea, nu prea mai conteaza ca celularul tau costa cu 200 de euro mai mult decit al secretarei“. „Hainele, geanta, mobilul, masina din care coboara (fie ca e a lor, a firmei sau a prietenului) si cluburile pe care le frecventeaza vorbesc despre ei mai mult decit ar putea ei insisi vreodata“, insista pe idee si Ana Militaru, analist media la IQads.

Una dintre urmari este ca imaginea a devenit mai importanta decit aspectul practic sau realitatea. „Multi isi cumpara o masina scumpa inaintea unei case la acelasi «nivel» cu aceasta“, da un exemplu seful de la AdVenture. Alexandru Raducanu explica si de ce: „Nu poti sa iti duci vila dupa tine, avionul sau iahtul cu atit mai putin. Adesea nu poti sa iti duci nici amanta - top-model - la o intilnire. Ceasul e pitit sub haina, telefonul e de prost gust sa il pui pe masa. Dar masina ti-o cam vede toata lumea, apari cu ea in ziare, se mira vecinii de vizavi, isi fac cruce rudele de la tara“. „Nu toti romanii sint snobi“, vrea sa se faca bine inteles specialistul in marketing, dar „cind ai cumparat o masina si faci conferinta de presa in fata garajului e clar ca suferi de snobism“.

Hainele de pe strada spun aceeasi poveste. Antropologul Vintila Mihailescu povestea intr-un articol din Cotidianul ca oamenii de afaceri straini veniti in Romania cred ca femeile de afaceri sint „prea imbracate“ si ca supraliciteaza: „«Ai impresia mereu ca sint in drum spre un spectacol de opera!», spunea cineva. S-ar zice ca, la noi, daca ai cu ce (si chiar cind n-ai…), te imbraci tot timpul «bine». La ei, chiar daca ai cu ce, te imbraci astfel doar cind si unde este cazul“. La ocazii, romancele pastreaza aceeasi directie opulenta, era de parere si designerul Liliana Turoiu. In Romania, femeile prefera materialele pretentioase, in timp ce la New York se vind rochiile cu accente de lenjerie intima, simple, cu cite un detaliu de efect.

„La inceputul anilor ’90, cea mai mare surpriza a romanilor care calatoreau in Vest era sa vada simplitatea oamenilor de acolo. Trist era ca trageau concluzia (unii o mai fac si azi) ca tot romanii au un gust deosebit pentru frumos, din moment ce femeile poarta tocuri de 12 cm in miezul zilei, iar barbatii isi vopsesc vilele in galben pe dinafara“, descrie diferenta si Ana Militaru.

„As spune ca acest comportament este intr-o oarecare masura rezultatul nevoii de a arata succesul, prosperitatea dobindita uneori foarte repede intr-o economie de multe ori speculativa“, propune o explicatie Liviu Redeleanu. Redactorul-sef de la „The Marketer“ are o poveste cu morala: „Am observat un lucru la oamenii de afaceri, care explica destul de bine, printr-un exemplu, obsesia romanilor pentru imagine. Cind un om de afaceri este la inceput de drum, crede ca «hainele il fac pe om». Se imbraca in costume cit mai scumpe, poarta accesorii, cumpara masini mult mai luxoase decit si-ar permite de fapt. Vrea sa para ceea ce nu este, sperind ca, intr-o buna zi, chiar o sa ajunga acolo. Cind ajunge multimilionar, se relaxeaza. Unii apar in tricou si jeansi la televizor“. Inductia lui Raducanu e urmatoarea: „Romania si romanii sint in etapa aia in care vind blana ursului din padure si trebuie sa aiba macar o imagine care sa ii faca sa para ca ar fi in businessul cu ursi. Pentru a fi primiti in «lumea buna»“.

Obsesia se va diminua cind romanii nu vor mai simti, constant, ca trebuie sa compenseze ceva. Seful de la AdVenture prevede transformarea ei intr-un paradox: „Nu este o boala trecatoare... Atunci cind vom crede ca nu mai exista aceasta «obsesie», ea de fapt se va fi transformat in nevoia de a crea imaginea cum ca nu sintem obsedati de imagine“. „Cred ca trebuie sa devina cool sa fii simplu“, spune Ana Militaru. „Pina cind Romania va deveni o tara europeana nu doar cu numele“, ofera un deadline si Raducanu.

Pina atunci, luxul incepe sa se simta acasa, iar producatorii si distribuitorii lui includ din ce in ce mai des tara noastra in planurile lor. „Bugatti Veyron (n.r. - un automobil in valoare de peste un milion de euro) a fost vazut in Romania! Probabil e singurul din Europa de Est!“, au vuit forumurile, atit cele autohtone, cit si din strainatate. Romanii mai au de aratat pe strada citeva recorduri de acest fel pina sa testeze filosofia simplitatii.

• Reclame fara saraci

Nici publicitarii nu scapa de efectele snobismului. Din contra, trebuie sa il exploateze la maximum. Ana Militaru, analist media IQads, crede ca reclamele autohtone sufera de sindromul saraciei: “Indiferent cit de ieftin e un produs, cred ca romanii nu vor sa vada in reclame oameni la fel de saraci ca ei, care stau in bucatarii in stil «comunist» ca ale lor si care se bucura de promotii la fel de mult ca ei. Cred ca nu vor sa li se aduca aminte constant ca ei cumpara un suc ieftin pentru ca sint saraci, ci din cu totul alte motive: sa ploua cu beneficii emotionale, de tot soiul, numai sa nu-i confirmi omului teama ca el bea suc din ala pentru ca se potriveste perfect cu detergentul si hainele ieftine”.

from cotidianul