Obiectivele presedintelui Traian Basescu pentru 2008 raman, evident, aceleasi cu cele din 2007. Respectiv distrugerea lui Tariceanu si – de ce nu? – a PNL, subjugarea PSD, recte a opozitiei, sub sloganul reformei clasei politice. Transformarea PD-L intr-un mastodont politic prezidential cu care sa ocupe fotoliile din Camera Deputatilor si Senat. In rezumat, obtinerea unui control deplin asupra Guvernului si a Parlamentului. Ce a iesit anul trecut prin incercarea de atingere a acestor obiective s-a vazut: biletele, filmari cu camera ascunsa, dosare penale, suspendari de ministri, pana la urma suspendarea presedintelui, negocieri oculte, pertractari, referendumuri. O intreaga tiganie! Nota bene: totul s-a desfasurat in niste conditii cat se poate de propice pentru o atmosfera politica asezata, calma, pentru discutii rationale intre liderii politici. Proaspat intrati in Uniunea Europeana, singurul obiectiv cu adevarat important a fost sa ne desemnam reprezentantii in Parlamentul de la Strasbourg. In schimb, in loc sa ne impresionam viitorii parteneri prin seriozitatea dezbaterilor, “multumita” tenacitatii lui Traian Basescu, am transformat totul intr-o tiganie de mahala politica.
Anul 2008 deschide din acest punct de vedere o perspectiva sumbra. Pentru ca el va fi terenul de lupta pentru doua confruntari politice cruciale: alegerile locale si cele parlamentare. Traian Basescu a aruncat deja buzduganul. Dupa ce anul trecut a facut maimutareala aceea cu condamnarea comunismului – de parca mortii din 1989 ar fi asa, o chestie, nu foarte importanta, mai degraba ciudata – acum a scos condamnarea pactului Molotov Ribbentrop. Lucru care insa a fost deja facut la inceputul anilor ’90 pe vremea cand ministru de Externe al Romaniei era Adrian Nastase. Repetarea condamnarii unui act istoric de catre un stat, cred eu, ar fi o premiera internationala absoluta. In fine, ceea mi se pare important in aceasta incredibila gafa a intregii administratii prezidentiale, cu liota de consilieri cu tot, este ca ea denota o pornire distrugatoare a lui Traian Basescu, o incrancenare fara margini impotriva tuturor celor care nu-i stau drepti in fata. Este greu de crezut ca nimeni de la Palatul Cotroceni nu a stiut ca Romania a condamnat deja pactul Ribbentrop-Molotov. Este greu de crezut, de exemplu, ca daca Traian Basescu l-ar fi sunat pe Andrei Plesu, ca sa se consulte in aceasta privinta, nu ar fi primit raspunsul corect. Rezulta ca in nevoia viscerala de a domina parlamentul, de a se mai urca o data la tribuna, de a mai fi aplaudat macar de o parte dintre senatori si deputati si dupa caz, de a le da cu flit celorlalti membri ai parlamentului, lui Traian Basescu i s-au intunecat mintile, cum spune romanul. Si de fapt nu s-a consultat cu nimeni. Adica, ma rog, excluzand-o sa zicem pe Elena Udrea & co.
Probabil ca marinarul de la Cotroceni va reveni cu picioarele pe pamant si va face uitat acest episod. Insa el are semnificatii extrem de grave in privinta climatului in care se vor desfasura cele doua alegeri interne. Anume ca Traian Basescu este dispus la orice pentru a-si nimici adversarii. Ca Traian Basescu deja nu mai are un comportament lucid si rational. Ca nu mai are incredere in aproape nimeni. Asa incat este de asteptat ca in anul 2008 sa avem parte, pe micile ecrane, de un serial politist spectaculos. Pana acum liberalii au rezistat eroic, dramatic. Sprijiniti pe la spate de social-democratii lui Mircea Geoana. Basescu insa a reusit sa scindeze PSD-ul. Anul acesta se vor juca vreo cateva cariere politice. Printre care si cea a actualului lider al opozitiei. Ceea ce va schimba schema relatiilor. Mai ales in conditiile in care seful statului anunta un razboi pe viata si pe moarte, in care el va da navala pe esicherul politic invartind ghioaga deasupra capului. Pentru Basescu este vital sa aiba majoritate in parlament si sa formeze un guvern supus. Altminteri, inca un an in conditiile de acum vor fi un obstacol imens in cursa pentru prezidentiale din 2009. Mircea Geoana si Calin Popescu Tariceanu sunt doi baietasi de Primaverii in fata capitanului de cursa lunga. Liderului PNL insa nu mai are de ce sa-i fie frica, are un singur drum in fata. Daca va reusi sa-l parcurga pana la piatra de hotar a celor 16% atunci va putea spune ca ajuns la destinatie si se va putea odihni. Cu Mircea Geoana lucrurile nu stau asa. El se teme de Basescu. In plus, are de ales intre o intelegere oculta cu presedintele Romaniei si un pact transparent cu liberalii. S-ar spune ca mai exista o a treia varianta, aceea ca social-democratii sa se prezinte de unii singuri. Traian Basescu are insa destui acoliti in PSD prin care sa transmita mesaje de genul “intelegeri pe sub masa intre PNL si PSD”.
Romanii vor putea vedea anul acesta ce inseamna, cu adevarat, un presedinte jucator, mai ales unul de talia lui Traian Basescu. Spectacolul va fi insa interzis persoanelor sub 18 ani. Implicarea liderului de facto a PD-L in disputa politica o sa aiba consecinte profund nefaste. Cea mai grava va fi aceea ca va vicia constiinta politica a romanilor. Traian Basescu, al treilea presedinte ales in mod democratic al Romaniei, ar putea deveni si cel care sparge pojghita de democratie politica si civilizatie electorala care cu greu s-a prins pe teritoriul tarii.
from cronica romana
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu