Schimbarile climatice readuc malaria in Romania

Capriciile climei din ultima vreme si cresterea populatiei au inviat virusuri considerate disparute in unele parti ale lumii si au nascut altele noi. Natura a fost data peste cap de progresul tehnologic, sustin specialistii.

Romania da piept acum cu reaparitia malariei, Statele Unite cu cea a holerei, iar virusurile de febra hemoragica (cele care determina singerarea tuturor organelor si tesuturilor din organism) isi extind arealul de raspindire.

Efectele cele mai grave ale incalzirii globale au loc la nivel microbiologic, intrucit sint depistate abia dupa ce ii afecteaza pe oameni, spune biologul Carmen Balotescu-Chifiriuc, conferentiar la Facultatea de Biologie din cadrul Universitatii Bucuresti. Haosul climateric naste noi tipuri de virusuri si bacterii si mareste raza de actiune a celor deja existente, a mai adaugat biologul, in cadrul conferintei „Schimbarea climatica globala si sanatatea umana“, sustinuta miercurea trecuta la Biblioteca Metropolitana Bucuresti si organizata de Asociatia „Noua Acropola“.

„Am constatat, din proprie experienta, anumite modificari ale evolutiei si diseminarii bolilor infectioase, o data cu modificarile climatice la care sintem cu totii martori. Unele boli despre care se stia ca au o anumita repartizare geografica si ca sint caracteristice zonelor tropicale au ajuns sa fie intilnite in zone cu climat mult mai rece. De exemplu, malaria este semnalata acum pina la 69 de grade latitudine nordica“, si-a aratat ingrijorarea biologul.

Carmen Balotescu-Chifiriuc a subliniat astfel cauza pentru care s-au inregistrat recent o serie de cazuri de malarie in Romania, chiar daca boala cu pricina fusese eradicata in anii ’50 pe teritoriul tarii noastre. Malaria nu este insa singura boala infectioasa care s-a apucat de recucerit planeta.

„Incalzirea globala a facut ca El Nino, curentul de aer din Pacific, sa sufere niste oscilatii foarte mari. Noul sau traseu poarta unii agenti patogeni, printre care si holera, pina in Golful Mexic. Astfel ca, dupa o suta de ani, ne confruntam din nou cu o pandemie de holera care atinge continentul american.

De asemenea, virusurile febrelor hemoragice, despre care stiam ca sint concentrate intr-o anumita zona din Africa, incep sa fie intilnite si in unele zone cu climat mai rece“, a precizat Balotescu-Chifiriuc. In plus, a continuat ea, incalzirea climei va duce la supraproductia de alge de pe coastele marine, acestea fiind adevarate rezervoare naturale de agenti patogeni.

Citeste articolul integral in