Oţetul pe care îl puneţi în salată face mai mult decât să dea gust mâncării. Stu- diile au arătat că oţetul protejează împotriva infarctelor. Oţetul balsamic conţine acizi alpha linoleici şi acizi graşi Omega 3. Aceşti compuşi oferă o protecţie sporită împotriva bolilor de inimă. Atunci când oţetul este combinat cu uleiul de măsline, efectele benefice sunt şi mai numeroase. Un consum potrivit de oţet face ca o cantitate importantă de acid alpha linoleic să ajungă în organism. Cercetătorii de la Universitatea Harvard au demarat un studiu în acest sens.
Astfel, s-a observat că persoanele care consumă oţet balsamic de cinci sau şase ori pe săptămână sunt de două ori mai protejate împotriva bolilor de inimă faţă de cele care nu agreează oţetul. În antichitate, oţetul se consuma ocazional, pentru alungarea oboselii şi pentru a favoriza digestia.
Însă, cercetările contemporane au arătat că oţetul balsamic conţine foarte mulţi antioxidanţi care protejează împotriva cancerului, este o substanţă naturală care suprimă apetitul, reduce nivelul colesterolului „rău” din organism, ajută la prevenirea şi calmarea efectelor osteoporozei, conţine aminoacizi care încetinesc procesul de îmbătrânire şi reduce şi calmează durerile de cap.
Oţetul „luptă“ cu bolile cardiovasculare
În acelaşi timp, consumul de oţet balsamic ameliorează disfuncţiile digestive, grăbeşte metabolismul şi oferă organismului diverse minerale care previn apariţia unor afecţiuni precum cele ale oaselor, susţin oamenii de ştiinţă.
Aceleaşi minerale conţinute de oţet ajută la prevenirea atacului cerebral, a anemiei şi a oboselii, menţin tensiunea arterială în limite normale şi micşorează nivelul de colesterol atunci când e cazul. Cel mai cunoscut tip de oţet este cel făcut din struguri. Fructele sunt zdrobite, iar sucul obţinut este lăsat să dea o dată în foc. Apoi se aşteaptă ca lichidul să fermenteze.
După ce a fermentat lichidul, se schimbă recipientele de depozitare şi se aşteaptă să mai fermenteze o dată. Pe măsură ce volumul lichidului obţinut scade prin evaporare, conţinutul este mutat din butoaiele de lemn în recipiente din ce în ce mai mici.
Aceste recipiente sunt făcute din diverse sortimente de lemn pentru ca oţetul să prindă un anumit tip de aromă. Cel mai bun loc de depozitare a acestor butoaie este în pod. După câţiva ani, aromele se eliberează, iar oţetul poate fi pus în vânzare. Strugurii roşii, care stau la baza oţetului, conţin bioflavonoizi, mai spun cercetătorii.
Obţinerea oţetului balsamic durează ani
Aceştia acţionează ca nişte antioxidanţi, iar împreună cu vitamina C ajută sistemul imunitar să lupte cu infecţiile, inflamaţiile şi cancerul. Seminţele de struguri conţin antioxidanţi ce luptă cu artrita, cu problemele cardiovasculare, cu stresul şi chiar cu alergiile. Strugurii mai conţin o substanţă care a fost foarte studiată în ultimul timp. Această substanţă se numeşte resveratrol şi pare că încetineşte dezvoltarea tumorilor. Mai mult, aceeaşi substanţă „întăreşte” ficatul şi poate preveni apariţia cancerului de sân. Nu în ultimul rând, flavonoizii din struguri luptă împotriva cheagurilor care pot bloca arterele şi ajută la circulaţia sanguină.
from gandul.info
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu