Ciocolata, ketchupul sau apa purificata sint printre primele alimente care vor profita de nanotehnologii. Efectele asupra organismului nu se cunosc inca, cercetarile toxicologice fiind abia la inceput.
Dupa ce a revolutionat domeniile informaticii, telecomunicatiilor si medicinei, nanotehnologia incepe sa cocheteze si cu industria alimentara. Desi se anunta drept ingredientele nelipsite ale viitorului, particulele liliputane din alimente nu sint pe placul consumatorilor, dar nici al toxicologilor. Acestia atrag atentia ca nu exista inca suficiente teste asupra efectelor „nanoalimentelor“ asupra organismului, pentru a da unda verde produselor bazate pe nanotehnologii.
Masurind a miliarda parte dintr-un metru, nanoparticulele si-au gasit destul de iute locul in industria alimentara internationala. Ciocolata pentru slabit, ketchupul, uleiul, ceaiul chinezesc si bauturile energizante incluzind coenzima Q10 (utila pentru regenerarea celulelor) sint doar citeva exemple oferite de ziarul german „Die Welt“ intr-un articol dedicat riscurilor introducerii nanoparticulelor in hrana de zi cu zi. Aplicatiile „nano“ functioneaza la fel de bine si pentru suplimentele alimentare de genul capsulelor cu dioxid de siliciu, magneziu si calciu.
„Ma nemultumeste faptul ca nu s-a publicat aproape nici o cercetare dedicata efectelor nanoparticulelor din alimente“, spune toxicologul Rolf Hertel, citat de „Die Welt“. La fel de rezervata se arata si Patricia Cameron de la Liga Germana pentru Protectia Mediului si a Naturii: „Cred ca nanoparticulele nu au ce cauta in alimente atita vreme cit nu au fost lamurite riscurile“. Publicatia germana aminteste ca nici consumatorii nu sint atrasi de noile alimente. Astfel, 84 de procente dintre germani refuza sa consume alimente „imbogatite“ cu nanoparticule ce tin hrana proaspata, potrivit unui studiu al Institutului German pentru Evaluarea Riscurilor.
Un risc important al folosirii nanotehnologiei in industria alimentara consta in faptul ca substantele reduse la dimensiuni „nano“ isi modifica proprietatile. Astfel, un experiment recent a demonstrat in ce fel plaminii cobailor se inflameaza cind sint hraniti cu dioxid de titan de dimensiuni de 20 de nanometri, ceea ce nu se intimpla in cazul particulelor mai mari. Aceasta substanta este introdusa in pasta de dinti pentru albirea dintilor. O alta problema invocata de toxicologi este versatilitatea buclucaselor particule care ajung in singe, unde „se poate intimpla sa fie asimilate nu doar de fagocite, dar si de alte tipuri de celule“, potrivit unui raport elvetian, citat de „Die Welt“.
Conferentiarul Nastasia Belc, directorul general al Institutului de Bioresurse Alimentare din Bucuresti, spune ca nu e cazul sa ne ingrijoram atit de mult in fata nanotehnologiilor. „Alimentele compuse din nanoparti-cule nu sint neaparat ceva rau. Compozitia lor e similara cu cea a emulsiei de frisca sau de maioneza. Particulele mai mici dau un gust mai fin produselor. Aromele la dimensiuni nano, de pilda, se pastreaza pentru mai multa vreme in aliment“, explica specialista.
Ea mai spune ca acest gen de alimente va mai astepta citiva ani pina sa intre in Romania, deoarece tehnologia se afla abia in faza de cercetare si este extrem de scumpa. „E clar ca avem de-a face cu o tehnologie a viitorului. In prezent, nanoparticulele si-au dovedit utilitatea in alte domenii, cum este cazul senzorilor electrochimici“, exemplifica Belc.
Unul dintre rarele produse alimentare comercializate deja pe piata autohtona este „apa cu argint coloidal“, importata din Serbia. Directorul companiei distribuitoare, Petru Udovita, spune ca „nu este vorba despre un medicament, un panaceu universal“, dar ca, in combinatie cu medicamentatia clasica, apa poate deveni extrem de benefica. „Ionii pozitivi de argint au dimensiuni de un nanometru. Prin absorbtie, intra in organism si migreaza in toate organele, actionind ca un magnet care stringe in jurul sau toate elementele nocive“, explica Udovita. Chiar daca medicina clasica e sceptica, el lauda virtutile ionilor de argint suficient de mici pentru a penetra membrana virala (a virusilor gripali, de pilda). Mai mult, „cercetarile de laborator au demonstrat ca produsul poate distruge bacteria Escherichia coli, vinovata pentru majoritatea infectiilor urinare si renale“, spune Udovita.
- Vaccinuri si ambalaje alimentare cu nanoparticule
Specialista italiana Anne Theobald, de la Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara, a prezentat la o conferinta din toamna cinci directii ale aplicatiilor nanotehnologiei in industria alimentara. Trendul cel mai vizibil este cel al „alimentelor functionale“, tip de produse la care se adauga nanocapsule cu substante nutritive. Aromele si textura mincarii vor depinde tot mai mult de nanotehnologii, tot mai cautate si in producerea pesticidelor, a ambalajelor si chiar a vaccinurilor pentru animale.
from cotidianul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu