vineri, aprilie 25, 2008

În spitale, Postul Mare durează tot anul



Bolnavii din unităţile sanitare româneşti primesc printre cele mai proaste mâncăruri din Europa. Pacienţii se plâng tot mai mult de proasta calitate a mâncării pe care o primesc în spitale. Cea mai gravă situaţie este a bolnavilor din provincie, care sunt obligaţi să cheltuiască sume importante pentru că nu pot consuma ceea ce le este servit în cadrul unităţilor sanitare. Şi pacienţii din Bucureşti au probleme cu mâncarea din spitale.


„De obicei primim o supă, ceva din paste făinoase şi carne fiartă. Hrana este destulă, dar nimeni nu o prea mănâncă. Cei care n-au de ales strâmbă din nas. Eu primesc mâncarea de acasă sau cumpăr covrigi şi portocale, fiindcă e mai sănătos“, povesteşte Ioana P., internată în clinica medicală a Spitalului Colţea din Bucureşti. Cei mai mulţi dintre pacienţi cumpără mâncarea de la chioşcurile din jur sau de la restaurantele amenajate pentru medici, însă nici acest obicei nu este unul foarte sănătos.

Rapoartele OMS subliniază importanţa unui meniu sănătos pe durata spitalizării. „Calitatea meniului este aproape la fel de importantă ca şi actul medical în sine. Spitalele trebuie să acorde o atenţie sporită bolnavilor cronic şi să monitorizeze obiceiurile lor alimentare.“



La ei - salate, la noi - fidea


Spitalele din străinătate îşi bazează meniurile pe carne, salate, legume şi fructe. Pastele făinoase sau orezul sunt evitate din cauza conţinutului ridicat de carbohidraţi, iar supele sunt oferite numai la cerere. În plus, pacienţilor le este stabilit un meniu de comun acord cu un medic nutriţionist, în ziua internării. El are obligaţia să recomande alimente din toate grupele alimentare şi să se asigure că hrana suplineşte toate nevoile pacientului.

În România, meniurile au rămas aceleaşi de zeci de ani. Ingredientele principale sunt pastele făinoase, carnea fiartă, orezul şi cartofii, alimente nerecomandate diabeticilor sau cardiacilor. Pacienţii spun că sunt într-un continuu post al Paştelui. „Eu nu ţineam post, dar cu mâncarea de aici nu prea am de ales. S-a întâmplat să avem supă de cartofi, apoi piure şi, la puţin timp, supă de cartofi cu orez fiert. Am mai cumpărat nişte covrigi, şi asta mi-a fost masa“, povesteşte o pacientă care a trecut pe la Spitalul „Alexandru Obregia“ din Bucureşti.

Nici la Spitalul clinic de ortopedie-traumatologie Foişor din Bucureşti situaţia nu este mai bună. „Sunt zile în care se mănâncă bine şi zile în care suntem prost hrăniţi. Macaroanele cu brânză şi fasolea sunt de bază, iar porţiile nu sunt foarte mari“, spune o pacientă care a fost internată în Spitalul Foişor. Alţi pacienţi internaţi aici critică faptul că meniurile nu se prea schimbă.

În Lugoj, pacienţii
rămân nemâncaţi

Pacienţii de la Spitalul Municipal din Lugoj sunt, de asemenea, nemulţumiţi. Pentru că spitalul are mari datorii, aceştia nu primesc, de multe ori, hrană sau cea pe care o primesc este de calitate foarte proastă. Ceva mai bine este la Spitalul Judeţean din Timişoara, deoarece există un contract cu o firmă de catering. Totuşi, într-un sondaj realizat cu câteva luni în urmă, cei mai mulţi dintre pacienţi declarau la externare că au fost nemulţumiţi de mâncarea primită.
COntinuarea in evz.ro

Niciun comentariu: