Romania, pe ultimul loc la toate capitolele pe piata mondiala a fondurilor mutuale

Romania se claseaza pe ultimul loc in lume in topul activelor fondurilor de investitii, intr-o industrie unde administratorii din Statele Unite ale Americii controleaza aproape jumatate din activele nete de peste 18.200 de miliarde de euro, arata un raport realizat de Institutul Companiilor de Investitii (ICI).

Lideri mondiali in administrarea fondurilor deschise de investitii sunt Statele Unite ale Americii cu un volum al activelor nete de peste 8.400 de miliarde de euro, mult peste cele 6.256 de miliarde de euro administrate de europeni, potrivit studiului realizat de ICI care ia in calcul informatii incepand din 2003 si pana la sfarsitul trimestrului al treilea al anului trecut.

Pe harta mondiala a administrarii de active, Romania apare cu cel mai mic volum de active administrate, cu cel mai mic numar de fonduri mutuale, si implicit cu cele mai mic volum de intari nete in trimestru al treilea al anului trecut.
La sfarsitul lunii septembrie a anului trecut, un numar de 36 de fonduri mutuale autohtone insumau active nete de 261 de milioane de euro, raportand intrari nete de 25 de milioane de euro

Raportul a fost realizat in colaborare cu Asociatia Europeana a Fondurilor Mutuale si Administratorilor de Active (EFAMA) si organizatiile nationale ale administratorilor de fonduri.

Activele nete ale fondurilor mutuale din Asia si Pacific urca pana la 2.502 mld. euro la sfarsitul trimestrului trei al anului trecut, in timp ce fondurile deschise de investitii din Africa ating un volum net de active de 66,3 miliarde de euro in acelasi interval.

Nici comparatia cu pietele europene nu este in avantajul fondurilor mutuale romanesti, activele locale fiind mult departe de pragul de un miliard de euro, atins in cea mai mare parte a statelor centrale si est-europene.

La sfarsitul trimestrului al treilea 2007, administratorii din polonia aveau 174 de fonduri mutuale, cu un total al activelor nete de aproape 32 de miliarde de euro. In Ungaria, 198 de fonduri mutuale totalizeaza active nete de 8,3 miliarde de euro.

Pensiile private si numarul mare de IPO-uri au fost principalii factori prin care bulgarii ne-au batut la fonduri mutuale, acestia raportand o triplare a activelor in 2007 in timp ce administratorii locali au ramas mult in urma, cu o rata de crestere de 50% a activelor in 2007.

Privind in ultimii patru ani, rata de crestere a activelor bulgare a fost cu mult peste cea raportata de activele romanesti. Din 2004 si pana in 2006 inclusiv, fondurile deschise de investitii din Bulgaria au raportat consecutiv o triplare a activelor nete. La noi, cea mai ridicata rata de crestere a activelor a fost inregistrata in 2006, respectiv de 86%.

Desi pe piata locala sunt prezenti de cativa ani principalii administratori de fonduri mutuale de la nivel european, asemeni Societe Generale, Raiffeisen sau Erste, prezenta acestor "colosi" nu a adus industria locala la nivelul atins in statele central-europene.

Mai mult, intrarea altor mari administratori de fonduri, de renume international care sa "puna umarul" la dezvoltarea fondurilor mutuale romanesti, este conditionata de dimensiunea mica a pietei locale.

Prinderea din urma a Europei ar fi posibila pentru fondurile mutuale locale doar cu ajutorul administratorilor din cadrul grupurilor financiar-bancare internationale, care dispun de suficienta forta financiara pentru a face saltul catre un miliard de euro in active administrate.

Deficitul de active de pe piata locala de fonduri mutuale poate fi explicat printr-un deficit de incredere al romanilor in produsele investitionale alimentat de colaspurile FNI, FMOA, SAFI din urma cu aproximativ noua ani.

Apetenta ridicata pentru consum, in detrimentul economisirii, indreapta romanii catre produse de creditare, si mai putin catre alternative de economisire sau investitionale.

O alta cauza a nivelului coborat de dezvoltare al fondurilor mutuale locale se regaseste in stadiul actual de dezvoltare a pietei de capital, unde numarul redus de IPO-uri, volumul mic al capitalizarii bursiere alaturi de absenta plasamentelor fondurilor de pensii private au avut un impact negativ.
from zf.ro